Sarmizegetusa Regia și misterele sale

“Sarmizegetusa Regia din inima Munţilor Orăştiei, capitala Daciei preromane, este comparabilă cu Stonehenge sau cu Acropole ca reper şi simbol cultural-religos, iar cetatea a fost inclusă pe lista UNESCO ce cuprinde monumente aflate în patrimoniul universal al lumii. Acolo, pe un platou aproape inaccesibil, împrejmuit pe trei laturi de prăpăstii adânci, se află un altar megalitic pe care sunt inscripţii într-o limbă nedescifrată.

Bioenergoterapeuţi spun despre Sarmizegetusa că este o zonă ce activează creativitatea şi aptitudinile pentru educaţie. Potrivit măsurătorilor radiestezice, câmpul energetic al acestor locuri din munţii Orăştiei este extrem de puternic. Tocmai de aceea, fosta fortăreaţă dacică este unul dintre locurile care trebuie vizitate măcar o dată în viaţă.”[1]

Regele Burebista – un inițiat care cunoștea Arhiva Omenirii ascunsă sub Sarmizegetusa

Sarmizegetusa ascunde multe secrete vechi de mii de ani. Sub Sarmizegetusa se afla Arhiva Omenirii. Aceasta arhiva cuprinde cunoasterea atlantilor. De asemenea, la Sarmizegetusa se afla una dintre chakrele Romaniei, Romania fiind singura tara de pe Pamant care are sapte chakre. Regele Burebista a fost un initiat care cunostea Arhiva Omenirii ascunsa sub Sarmizegetusa.

„Aryana: De Burebista imi poti spune ceva ?

David: Si el a fost un initiat. Cunostea taina Muntelui Sacru si a Codului Legilor. El a fost cel ce a ridicat cetatea de care vorbeai, Sarmisegetusa Regia.

Aryana: Locul pe care este ridicata cetatea este un loc special ?

David: Da, sub ea, adanc, se afla canale subterane sapate de primii atlanti, care adapostesc cunoasterea acestora.

Aryana: Sub ce forma este aceasta cunoastere ?

David: Vad multe carti din metal. Sunt puse in niste scobituri, in pereti. Unele din galerii s-au surpat si nu se mai poate ajunge la ele. Pacat! Acolo se afla scrisa sosirea atlantilor. Mai vad si multe inscriptii pe pereti. In mijlocul unei sali mari vad un fel de lada din piatra verde deschis, in interiorul ei se afla recipiente cu un praf ca de aur (n.ed. aur monoatomic) si cateva cristale mari. Mai vad si ceva ce seama cu un aparat.

Aryana: la ce foloseau aceste lucruri ?

David: Cu ajutorul aparatului poti citi ce este scris in cristale. Aghton nu vrea sa spuna la ce era folosit praful.

Aryana: Cum au sapat aceste canale ?

David: Cu ajutorul unor aparate. Dar nu le-au sapat, ci au topit roca. Arata ca pe Inua.

Aryana: A locuit vreodata cineva acolo ?

David: Da. Mult timp.

Aryana: Si aveau aer ?

David: Erau construite niste canale verticale de diverse grosimi si lungimi, care erau dispuse in anumite puncte, in special, in locul unde se intretaiau coridoarele. Acestea aduceau aer de la suprafata si il introduceau in interior. La fel si apa. O lua dintr-un rau din apropiere si o aduceau in interior cu ajutorul unor canale special construite, care strabateau intreaga constructie. Din cauza unui canal de genul acesta s-a prabusit partea de care iti vorbeam.

Aryana: De ce ?

David: Din cauza ca o piatra mare a cazut si a blocat partea in care apa iesea asa ca o parte din coridoare s-au inundat si datorita unui cutremur s-au surpat.

Aryana: Daca am sapa acolo, am ajunge la aceste grote subterane?

David: Nu stiu! Daca am avea voie, probabil am ajunge.

Aryana: Sarmisegetusa era o cetate obisnuita sau era un loc special ?

David: Era un loc special. Era locul de intalnire al luptatorilor. Tot aici se pastrau si rezerve de hrana. In timpuri grele aici se refugiau oamenii spre a fi protejati. Cetatea este construita intr-un anume fel. Cei ce paseau in ea erau protejati de atacuri din exterior.

Aryana: Te referi la atacuri fizice ?

David: La toate atacurile.

Aryana: Ce forma avea cetatea ?

David: Este pe rotund, deoarece este conceputa pe una din chakrele Romaniei. Cei ce au ridicat-o stiau acest lucru. In mijlocul ei era o coloana uriasa pe varful careia se afla un dispozitiv special. Acesta prelua energia ce venea din inima pamantului si o transmitea amplificata mai departe.

Tot aici se faceau si anumite ritualuri speciale cu scopul de a avea recolte bogate sau ploaie, sau orice era necesar. Strabunii nostri cunosteau importanta planetelor si a anotimpurilor. De aceea Sarmisegetusa Regia avea in interiorul ei un urias cadran solar, facut din piatra. Era asezat in centrul cetatii. Cu ajutorul lui se urmarea rotatia pamantului si miscarea astrelor.”[2]

Descoperirile uimitoare din cetatea dacilor Sarmizegetusa Regia: comori de aur, obiecte stranii şi mii de kosoni

“O legendă veche din Munţii Orăştiei spune că în noaptea de Sânziene flăcările bat pe comori, iar oamenii pot vedea, deasupra locurilor unde acestea au fost ascunse, scântei ridicându-se spre cer. Mirajul aurului i-a îndemnat pe oameni, de secole, să scotocească ascunzişurile munţilor unde s-au aşezat strămoşii noştri. O serie de descoperiri din Sarmizegetusa Regia a scos la iveală bogăţia vechilor locuitori ai acestui ţinut.

Cele mai vechi legende despre descoperirile unor tezaure preţioase din Sarmizegetusa Regia datează de peste două secole. O povestire consemnată în studiul „Cercetări arheologice la cetatea Grădiştea Muncelului”, publicat în anul 1966 de istoricul Jako Sigismund, prezintă întâmplarea unui sătean din Chitid, căruia în zorii unei zile de coasă din toiul verii, în anul 1784, i-a apărut în vis „un om vrednic, alb, înalt”, ce l-a îndrumat spre locul unei comori de pe Dealul Grădiştii, în apropiere de Sarmizegetusa Regia. Ţăranul a urmat porunca personajului misterios şi-a a căutat ascunzătoarea.

„Pe locul gol de lângă cărămizi, uitându-mă, am văzut un mare gol, în mijlocul căruia era o masă rotundă, domnească, din aur. Într-o parte, rezemat cu coatele de masă, era un bărbat tot din aur, iar în faţa lui o figură muierească toată făcută din aur. În dosul lor, era o grămadă foarte mare de galbeni, iar în spatele acesteia o grămadă încă şi mai mare, dar numai din argint”, povestea ţăranul David Albu, într-o spovedanie la preotul satului Chitid de la poalele Munţilor Orăştiei. Potrivit legendei, după ce Albu i-a mărturisit preotului despre comoara pe care o văzuse, dar de care nu se atinsese, a murit subit. Se spune că de atunci, febra aurului i-a cuprins pe localnici şi pe străinii care ajungeau în ţinut, iar câţiva ani mai târziu, mai multe comori au fost descoperite în jurul Sarmizegetusei Regia.

„Oamenii au pornit o adevărată migraţie spre Grădişte. Fiecare om sărac spera că fabuloasele comori ce se ascund printre ruine îl vor scăpa odată pentru totdeauna de mizerie şi-l vor face bogat. Grupurile ce se îndreptau spre munţi cu topoare, sape, lopeţi, au atras pe drum şi pe oamenii ce prăşeau porumbul de la marginea satelor. Munca se oprea, iar fiecare om sănătos mergea spre Grădişte”, consemna istoricul Sigismund Jako.

Cele mai cunoscute descoperiri de la Sarmizegetusa Regia au avut loc, însă, după anul 1990. Printre ele se află tezaurele de mii de kosoni de aur, matriţa unui meşter de bijuterii din metale preţioase şi brăţările dacice.

Matriţa bijutierului din Sarmizegetusa

Matriţa unui meşter orfevrier, veche de peste 2.000 de ani, a fost descoperită întâmplător în situl fostei capitale dacice Sarmizegetusa Regia. În timpul unei furtuni din noaptea de Sânziene, în iunie 2013, vântul a rupt un fag vechi de peste două secole, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de sub rădăcina fagului doborât, a fost descoperită piesa unică din bronz. Potrivit istoricului Gelu Florea, matriţa a fost realizată şi utilizată în secolul I înainte de Hristos, la modelarea unor bijuterii şi aplice din metale preţioase, iar prezenţa ei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa antică este o piesă masivă, de circa opt kilograme, cu opt feţe, dintre care cele două principale de formă hexagonală, iar celelalte rectangulare. Istoricii care s-au ocupat de cercetarea ei susţin că o asemenea piesă era destul de costisitoare, astfel că întreaga ei suprafaţă era utilizată. Bestiarul reprezentat pe piesă este compus din animale fabuloase – grifoni şi animale reale: leu, tigru, leopard, rinocer, hipopotam, urs, mistreţ, lup, taur, zimbru, câine, cerb, cal, ţap, antilopă, iepure. Tema scenelor, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste.

Brăţările dacice din aur

Cele mai valoroase tezaure antice descoperite în ultimele decenii pe teritoriul României sunt cele ale brăţărilor dacice din aur masiv, scoase la iveală în urma săpăturilor neautorizate efectuate de barconieri, în situl oraşului antic Sarmizegetusa Regia. Peste 20 de spirale de aur au fost descoperite ilegal în zona Sarmizegetusei Regia, după anul 1990, iar 13 dintre ele au fost recuperate de autorităţile române, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor. Potrivit arheologului Barbara Deppert Lippitz, care a confirmat autenticitatea tezaurelor dacice, brăţările au fost realizate de meşterii din vremea dacilor într-o manieră rar întâlnită, de ştanţare şi batere la rece. Spira de aur era obţinută dintr-un lingou, martelat centimetru cu centimetru, până era transformat într-un fir lung de peste doi metri, cu o grosime relativ egală. Spiralele erau apoi rulate pe un tambur de lemn şi erau decorate cu ajutorul unor dăltiţe. „Rezultatul analizei capetelor ornate în relief ale spiralelor de aur, precum şi ale celor de argint de acelaşi tip, relevă imaginea unui şarpe înaripat, cu bot de lup, aşadar, un dragon. Reprezentarea aminteşte de stindardele dacice redate pe Columna lui Traian”, afirma Barbara Deppert Lippitz.

Kosonii din Sarmizegetusa Regia

Peste 1.000 de kosoni din aur, majoritatea descoperiţi de braconieri în siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, au fost recuperaţi până în prezent de statul român. Potrivit istoricilor, staterii din aur au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Monedele dacice cântăresc fiecare în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi cu litere greceşti. „Moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scrie Iudita Winkler, autoarea studiului „Consideraţii asupra monedei Koson” (1972) că monedele ar fi fost făurite într-una din cetăţile dacice.

Colierul cu pandantive

În apropiere de Sarmizegetusa Regia, în incinta cetăţii Căpâlna din Munţii Sebeşului, a fost descoperit un colier cu pandantive şi o pereche de cercei din aur. Tezaurul a fost găsit în perioada 2002 – 2003, de braconieri. Din comoara vândută apoi pe piaţa neagră a antichităţilor şi recuperată în 2012 de statul român, făceau parte un colier de aur cu pandantive, de 73 de grame, şi doi cercei, unul de 13 grame şi celălalt de 14 grame. Colecţia nu este o creaţie locală, cerceii fiind realizaţi prin mai multe tehnici: împletire, gravare, obişnuite în lumea elenistică şi în cea romană. Bijuteria despre care se presupune că ar fi fost purtată de o femeie dacă avea rolul de a apăra posesoarea de spiritele rele. Ea poate fi admirată la muzeul din Alba Iulia.

O altă descoperire importantă, în împrejurimile Sarmizegetusei Regia, a fost făcută în 1949, de echipa de arheologi condusă de Constantin Daicoviciu, care a cercetat cetatea dacică Piara Roşie. Săpăturile au scos la iveală o mască feminină de bronz, atribuită zeiţei Bendis, (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor, dar şi un scut dacic, de paradă. În acelaşi loc, în anul 2002, braconierii au descoperit mai multe scuturi antice din fier forjat, de provenienţă romană. Două dintre ele au fost recuperate de anchetatori după ce fuseseră traficate pe piaţa neagră a antichităţilor. Discurile, frumos ornamentate cu motive din lumea animalelor (bour, grifon, păsări de apă), ar fi fost folosite la procesiuni, potrivit unor istorici. Piesele erau prevăzute cu 12 orificii, prin care erau fixate de un suport cu ajutorul unor ţinte ornamentale frumos decorate. Toate aceste comori au stârnit dezbateri aprinse în mediul academic, privind originea şi simbolistica lor.”[3]

SURSE

1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=8988
2. Aryana Havah – „Inuaki, reptilianul din mine. Cartea a doua. De la Zamolxe spre noua era”, Editura Orfeu 2000, pag. 55-56.
3. https://adevarul.ro/locale/hunedoara/descoperirile-uimitoare-cetatea-dacilor-sarmizegetusa-regia-comori-aur-obiecte-stranii-mii-kosoni-1_5586ae32cfbe376e3581f87a/index.html
4. Foto: hunedoara.adevarul.ro