Psywar sau Războiul psihologic. Cum este folosită propaganda pentru controlarea majorității

“Psywar prezintă utilizarea propagandelor şi a relaţilor publice de către corporații şi guverne, pentru manipularea oamenilor. Filmul explorează modul în care guvernul american a organizat evenimente pentru a manipula opinia publică în legătură cu războiul din Irak. Se discută de asemenea, scandalul Pentagonului, şi activităţile ascunse ale Rendon Group.

Filmul expune activităţi guvernamentale şi corporative ce au ca scop crearea de confuzie între ştirile reale şi cele false, precum şi evoluţia în timp a unor campanii de relaţii publice de dezinformare, campanii strategice şi alte instrumente de manipulare PR care au transformat SUA intr-un loc în care cetăţenii sunt manipulați cu eficienţă, şi la scară foarte largă.

Sursa: http://metanoia-films.org

Cateva idei din documentar:
– inceputurile PR in SUA se trag dintr-o represiune violenta a unei tabere de muncitori grevisti ai unei mine detinuta de Rokeffeler. Incidentul a trebuit sa fie cosmetizat pentru a remedia pagubele produse in opinia publica.

– prin PR presedintele Wodroow Wilson a reusit sa determine o schimbare de perceptie in opinia americana pentru a accepta intrarea in primul razboi mondial desi castigase mandatul de presedinte al SUA avand ca platforma refuzul intrarii in razboi. In pregatirea razboiului din Irak, expertii invitati in studiourile televiziunilor pentru a participa la talk-show-uri pe tema erau instruiti de Pentagon in privinta mesajelor pe care le vor expune. Industria militara americana a fost strans legata de industria mediatica si de producerea stirilor.

– propaganda este propagarea unei anume viziuni asupra lumii.

– din punct de vedere istoric, “tirania majoritatii” a fost invocata de unii din “parintii fondatori” ai SUA (ca James Madison – 1751-1836) pentru a pune bazele unui guvern american federal, central, autoritar si cu puteri extinse, in dauna proiectului confederativ si in care exista o mai mare participare la decizie la nivel local. Solutia elitista a lui Madison a fost restrictia democratiei in numele combaterii tiraniei majoritatii. Unii din criticii acestei orientari prevedeau, inca de atunci, ca acest gen de sistem “nu va fi altceva decat un pas nechibzuit catre imperiul universal”. Aceasta conceptie elitista care transforma cetateanul in observator pasiv al vietii politice si ii neaga statutul de participant al acesteia a fost sustinuta in sec. XX prin propaganda.

– Walter Lippman, un autor clasic considerat progresist, sustinea ca majoritatea este ignoranta si participarea acesteia la procesul decizional ar duce la un dezastru. Prin urmare, trebuie gasite mijloace prin care oamenii “responsabili” (elitele, cei care pricep, care stiu) vor fi protejati de “tropaitul bestiilor”, de majoritatea ignoranta (de popor). Modul in care poate fi realizat acest lucru era prin “fabricarea consensului” (manufacturing consent) prin dezvoltarea industriei relatiilor publice.

– campaniile electorale americane sunt, de fapt, campanii de marketing cu totul similare celor comerciale. Campania lui Obama a fost mai buna, in 2008, pentru ca au existat mai multi bani care au provenit nu din donatiile oamenilor de rand, ci, mai cu seama, din donatiile industriei financiare. A fost candidatul lor.

– Edward Bernays (nepot al fondatorului psihanalizei, Sigmund Freud, figura clasica si fondatoare pentru PR si propaganda in SUA) considera propaganda ca un mijloc de inregimentare a opiniei publice (public mind) similar cu modul de inregimentare al oamenilor intr-un batalion militar. Bernays credea, la randu-i, ca oamenii sunt prea prosti pentru a se autoguverna singuri.

– Marea Criza din anii 30 ai sec. XX, provocata de supraproductie, putea duce la decizii ca reducerea orelor de munca pentru muncitori si salarii mai mari, pentru a echilibra procesul de productie. Dar marile corporatii au decis altfel: pastrarea ritmului productiei, desi depasea nevoile populatiei, pentru pastrarea profitului, si introducerea noului tip de reclama care a “inventat” consumatorul. Reclama, pana atunci, era centrata pe calitatile obiectului; de atunci, a a legat actul de a cumpara de starea de fericire a consumatorului. Edward Bernays a fost in spatele acestei noi strategii de marketing. El a legat produsul care trebuia vandut de dorintele subconstiente ale potentialilor clienti pentru a nu mai exista limite in calea consumului. Una din “realizarile” lui a fost raspandirea fumatului la femei, fumatul fiind prezentat ca un mijloc de emancipare a acesteia, de a deveni mai libere si mai puternice. Ceea ce a facut capitalismul a fost sa ia reprezentari ale fericirii care tin, in mod real, de socialitate, prietenie, familie, intimitate, si sa le asocieze produselor. De aceea reclama este intotdeauna un amestec intre adevar si fals: daca ar fi complet falsa nu ar functiona, si este adevarata doar partial, in masura in care reflecta unele dorinte ale noastre. Asa a luat nastere visul american: un simlacru de societate in care diferentele dintre bogati si saraci, APARENT, se estompeaza, in care munca (hard work) te face bogat “pe merit” si daca te afli cumva in mizerie sau in saracie este pentru ca nu muncesti.

– Confucius a raspuns unei intrebari legate de ce ar face daca ar conduce statul astfel: as corecta limbajul. Controlarea limbajului, a naratiunilor/a “povestilor” spuse prin mass-media, nu mai face necesara folosirea fortei brute pentru a domina/stapani.

– nu poti opri propaganda dar te poti feri de ea daca ii intelegi mecanismele. Campaniile de propaganda trebuie demontate prin scoaterea la suprafata a celor care sunt in spatele lor. De pilda, poti recunoaste ca un articol din Washington Post este, de fapt, nu un articol informativ, ci un act de propaganda platit pe o anume grupare.”

Urmariti documentarul Psywar – Razboiul psihologic:

Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/psywar-documentar-video/

Foto: Internet