Dr. William Sargant, un psihiatru de la Institutul Tavistock, a scris următoarele rânduri în cartea sa, “Bătălia pentru minte”, apărută în anul 1957: “În mintea oamenilor pot fi inoculate tot felul de convingeri după alterarea anumitor funcţii cerebrale prin sentimente de teamă, mânie sau tulburare, induse accidental sau voit”

“Reţelele satanice reprezintă un aspect vital al programelor globale de control al minţii concepute pentru a crea o rasă de zombi inconştienţi şi un număr nesfârşit de asasini controlaţi, de nebuni înarmaţi şi de agenţi provocatori. Roboţii umani – sclavi cu minţile controlate de alţii – s-au aflat printre noi de mii de ani, dar în epoca noastră au devenit o adevărată epidemie. După cum au declarat Fritz Springmeier şi Cisco Wheeler în ancheta lor amănunţită asupra programelor de control mental:

„Tehnicile de bază au fost create de familiile germane, scoţiene, italiene şi engleze, fiind aplicate de secole. Unii susţin chiar că ele provin din Egiptul antic şi din perioada Babilonului, în care se practicau vechile mistere. Se ştie că naziştii au studiat textele egiptene străvechi, în dorinţa de a afla aceste metode de control al minţii. Secretele şi documentele liniilor genealogice din vechime sunt foarte bine păzite”.

Scopul acestor organizaţii este controlul umanităţii prin intermediul manipulării externe a minţii. Rawlings Rees a fost un rasist vehement şi un susţinător al mişcării de eugenie a „rasei conducătoare”. El a studiat „nevrozele războiului” în timpul Primului Război Mondial şi a ajuns la concluzia că prin aplicarea anumitor condiţii poate fi declanşat şi stimulat un comportament nevrotic.

El arată în cartea sa, Modelarea psihiatriei de către război, publicată în anul 1945, că Institutul Tavistock a demonstrat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial că „o zecime din populaţie este proastă din punct de vedere psihopatologic şi genetic”.

După părerea lui, numărul acestor oameni ar trebui controlat, pentru a proteja societatea civilă, iar statul ar trebui să folosească diferite metode, inclusiv cele psihiatrice, pentru a împiedica sporirea numărului acestor oameni, în special în ţările coloniale înapoiate care ameninţă lumea civilizată.

În anul 1991, revista Relaţii umane, editată de Institutul Tavistock, a prezentat un raport despre proiectul guvernului mondial. Acesta preciza că prăbuşirea Uniunii Sovietice (orchestrată de Frăţie) a creat o ocazie unică pentru crearea unei guvernări mondiale şi pentru dispariţia statelor naţiuni.

Autorii propuneau o reformare a Naţiunilor Unite, astfel încât marea majoritate a operaţiunilor controlate de această instituţie să fie cedate mai multor sute de mii de „organizaţii neguvernamentale” (controlate centralizat). Acestea urmau să acţioneze mai presus de graniţe şi să nu poată fi controlate de guvernele alese. Asistăm practic la un plan sistematic de impunere a voinţei reptilienilor asupra minţii umane colective, plan care continuă să fie implementat pas cu pas, începând din anii 50.

În cartea sa, Impactul ştiinţei asupra societăţii, apărută în anul 1957, Bertrand Russell scrie că atunci când tehnicile de control al minţii vor fi perfecţionate, guvernele care se vor ocupa de educaţie mai mult de o generaţie îşi vor putea controla mult mai uşor supuşii, fără să mai aibă nevoie de armată şi de poliţişti. Asta se întâmplă la ora actuală cu copiii dumneavoastră!

Toţi psihologii, lucrătorii sociali şi poliţiştii din Marea Britanie învaţă despre Sindromul Personalităţii Multiple de la specialiştii Grupului Tavistock, care susţin că reprezintă autoritatea cea mai competentă în tratarea acestei dezordini, deşi o folosesc în secret pentru a programa oameni. Dr. William Sargant, un psihiatru de la Institutul Tavistock, a scris următoarele rânduri în cartea sa, “Bătălia pentru minte”, apărută în anul 1957:

„În mintea oamenilor pot fi inoculate tot felul de convingeri după alterarea anumitor funcţii cerebrale prin sentimente de teamă, mânie sau tulburare, induse accidental sau voit. Dintre toate consecinţele acestor tulburări, cele mai comune sunt alterarea temporară a judecăţii şi amplificarea sugestibilităţii. Manifestările de grup ale acestor tulburări sunt cunoscute uneori sub numele de „instinct de turmă” şi apar în mod spectaculos în timpul războiului, al epidemiilor grave şi în alte perioade similare de pericol comun, care sporesc anxietatea, şi implicit sugestibilitatea individuală şi în masă”.”

Sursa: David Icke – Copiii Matricei, editura Daksha.

Foto: Internet