Fizica cuantică, vidul şi cât percepem noi din realitate. Universul este energie şi informaţie. Suntem scufundaţi într-un ocean de energie şi informaţii

„Fizica cuantică, vidul şi cât percepem noi din realitate

Dacă am lua un atom şi i-am expansiona nucleul la dimensiunea Soarelui, iar electronul l-am expansiona la dimensiunea planetei noastre, spaţiul dintre nucleu şi electron ar fi mult mai mare decât spaţiul dintre Soare şi Pământ.

Dacă am avea nişte lentile cuantice şi ne-am uita atunci la realitatea materială, am vedea un mare vid. Şi foarte rar, din când în când, la distanţe enorme, câte o particulă care nici măcar nu este materie, ci doar un impuls de energie sau o condensare momentană a unui câmp de energie, doar cu puţin mai condensat decât energia vidului. Restul? Ar fi complet… gol.

De altfel, calculele care s-au făcut precizează că în realitate atomii sunt în proporţie de 99,9999% spaţiu vid. Pare de necrezut. Dacă înţelegem cât de gol este universul şi cât de puţină materie există, o să ne dăm seama că nu e chiar atât de greu să modificăm realitatea.

Dacă am comasa doar acele particule care sunt plasate în spaţii enorme de vid, dacă din întregul univers am lua tot ce pare material şi am comprima, cu greu s-ar umple un stadion de fotbal. Atâta materie este în întregul univers. Nimic mai mult. Şi dacă e aşa de puţină materie în univers, atunci cam câtă ar fi pe Pământ? Un vârf de ac? Un vârf de ac e mult! Materia este într-o proporţie microscopică. Restul e doar vid…

Dar s-a demonstrat că într-un 1 cm3 de vid există mai multă energie potenţială decât în toată aparenta materie din întregul univers cunoscut. Aşadar, avem încă o dovadă că materia este mai mult o aparenţă, o iluzie.

Universul este energie şi informaţie. Suntem scufundaţi într-un ocean de energie şi informaţii. S-a făcut o estimare a cantităţii de informaţie pe care o captăm şi s-a ajuns la concluzia că primim 400 de miliarde de biţi de informaţie pe secundă. Cu toate acestea, prin conştiinţa noastră trec doar vreo 2000 de biţi de informaţie. Ce face creierul nostru cu restul? Elimină, elimină, elimină.

Spre exemplu, acum citeşti şi nu eşti foarte conştient de faptul că stai sprijinit cu spatele de spătar sau că pantoful te strânge; neglijăm asemenea detalii care ţin de cele 400 de miliarde de biţi de informaţie pe care creierul le elimină.

S-a constatat că din întreaga realitate percepem doar 0,0000005%. Atâta vedem şi înregistrăm prin simţurile noastre. Şi atunci să ne mai certăm între noi că: „N-ai văzut, nu ţi-am zis să faci lucrul ăla”? Acum însă înţelegem că de fapt ea sau el pur şi simplu a văzut o altă porţiune de 0,0000005%! De aceea nu ai cum să judeci.

Dacă noi vedem atât de puţin din realitate la un moment dat, este evident că erorile de percepţie pot fi majore. Este cunoscut în acest sens că până şi simpla deplasare perceptivă (care alternează periodic în mod firesc la fiecare dintre noi) dintr-o emisferă cerebrală în cealaltă determină perspective complet diferite.”[1]

SURSE

1. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7704
2. Foto: Internet