Spiritul este o componentă a existenţei de dincolo de materie, a existenţei fundamentale

“Cunoaşterea noastră cu adevărat o realizăm nu numai prin înţelegerea lumii materiale pe care ne-o descoperă lumina fizică, ci mai ales prin cunoaşterea de dincolo de materie, unde străluceşte lumina spirituală. Spiritul este o componentă a existenţei de dincolo de materie, a existenţei fundamentale.

În fi­lo­sofia Vedanta, “realitatea nu este altceva decât conştiinţa luminoasă”. Prin lumina spirituală vedem adevărul absolut, iar prin lumina fizică adevărul relativ. Dacă privim în semiîntuneric o funie aflată în iarbă, putem să tresărim de frică, gândindu-ne că ar putea fi un şarpe. În viaţa materială, simţurile realizează un transfer de informaţii din lumea înconjurătoare, care ne poate induce un adevăr relativ.

Extrasenzorial, noi avem acces la Universul de Dincolo de Vizibil, un univers în care se găseşte şi spiritul, Universul Luminii Divine. Oricare dintre noi purtăm un spirit aflat pe o anumită treaptă de evoluţie. Fiecare nivel spiritual are acces până la o anumită treaptă de cunoaştere a Universului Invizibil. Cu cât un spirit este mai evoluat, cu atât creşte nivelul de percepţie.

Spiritele joase nu pot intra în rezonanţă cu acest Univers din afara materiei şi îi neagă existenţa. Prin cunoaşterea a ceea ce se află în afara noastră, cât şi prin cunoaşterea interiorului conştiinţei noastre, cu ajutorul meditaţiei, se pot depăşi barierele gândirii liniare, specifice vieţii materia­le. Se poate ajunge în acest mod, prin trans­cen­denţă, la conexiunea cu Adevărata Existenţă, imposibil de definit prin cuvinte, căci acestea sunt expresia unei gândiri liniare.

Prin cunoaşterea existenţei, verbul după care ne conducem în viaţă nu va mai fi “a avea”, ci “a fi”, în sensul de a deveni. A avea este trecător, pe când a fi este etern. Iisus a spus “Eu sunt Lumina şi Viaţa”, sau altfel spus Scânteia Spiritului şi Materia.

Prin învăţăturile filosofiei Zen se explică astfel trascendenţa spirituală: “Umbra bambusului mătură scara cât este noaptea de lungă, totuşi, aceasta nu ridică nici un fir de praf” sau ” razele lunii pătrund până în fundul iazului, totuşi, în apă nu rămâne nici o urmă” sau “o mână care aplaudă nu produce nici un sunet”.”

Sursa: Romulus Popescu – https://jurnalul.ro/paranormal/a-fi-540623.html

Foto: Internet