Intervenția în cazul unui atac de panică

“Interventia in cazul unui atac de panica

Atacurile de panica sunt perioade intense de frica sau de sentimente de anxietate, in curs de dezvoltare, intr-un interval de timp foarte scurt, de pana la 10 minute, si asociate cu cel putin inca patru simptome printre care:

• frica coplesitoare brusca
• palpitatii
• transpiratie
• tremurat
• dificultati de respiratie
• sentimentul de sufocare
• dureri in piept
• greata
• ameteala
• sentimentul de a fi detasat de lume
• teama de a muri
• amorteala sau furnicaturi la nivelul membrelor sau intregului corp
• bufeuri

Atacurile de panica si tulburarea de panica nu sunt acelasi lucru. Tulburarea de panica implica atacuri de panica recurente, alaturi de temerea constanta de a avea atacuri viitoare si, adesea, de a evita situatiile care ar putea declansa sau reaminti cuiva atacurile anterioare. Nu toate atacurile de panica sunt cauzate de tulburarea de panica. Alte afectiuni pot declansa un atac de panica.

Acestea pot include:

• prolaps de valva mitrala
• hipoglicemia
• hipertiroidismul
• atacuri de cord
• fobie sociala
• Agorafobia (teama de a nu reusi sa scape, cum ar fi zborul intr-un avion sau in multime)
• Tulburarea de anxietate generalizata este o ingrijorare excesiva si nerealista pe o perioada de cel putin sase luni.

Este asociat cu cel putin trei dintre urmatoarele simptome:

4 alimente care pot declansa un atac de panica

• neliniste
• oboseala
• dificultatea de concentrare
• iritabilitate sau furie exploziva
• tensiunea musculara
• tulburari de somn
• schimbarile de personalitate, cum ar fi sa devina mai putin social

Tulburarile psihotice sunt frica intensa, persistenta si recurenta de anumite obiecte (cum ar fi serpi, paianjeni, sange ) sau situatii (cum ar fi inaltimi, vorbind in fata unui grup, locuri publice). Aceste expuneri pot provoca un atac de panica. Fobia sociala si agorafobia sunt exemple de tulburari de fobie.

Tulburarea de stres post-traumatic – sau PTSD – a fost considerata un tip de tulburare de anxietate in versiunile anterioare ale “Manualului de diagnostic si statistic al Asociatiei Americane de Psihiatrie” privind tulburarile mintale. Dar in 2013, PTSD a fost reclasificata ca fiind o afectiune de sine statatoare. Ea descrie o serie de reactii emotionale cauzate de expunerea fie la moarte, fie la situatii apropiate de moarte (cum ar fi incendii, inundatii, cutremure, impuscaturi, atacuri, accidente de masina sau razboaie) sau evenimente care amenin sanatatea fizica sau a propriei persoane. Evenimentul traumatic este reexperimentat de frica, de sentimente, de neputinta, sau de groaza si poate aparea in ganduri si vise.

Simptomele cum ar fi dureri in piept, dificultati de respiratie, palpitatii, ameteala, lesin si slabiciune nu trebuie atribuite automat anxietatii si necesita evaluarea de catre un medic.

Tratarea atacurilor de panica

Antidepresivele, in special SSRI, s-au dovedit a fi eficiente in tratarea tulburarilor de anxietate. Cauza majoritatii atacurilor de panica nu este clara, deci tratamentul poate fi diferit pentru fiecare persoana. Hipnoza este, de obicei, considerata un ajutor pentru psihoterapie, deoarece starea hipnotica permite oamenilor sa exploreze ganduri, sentimente si amintiri dureroase pe care ar fi putut sa le ascunda de mintea lor constienta.”[1]

SURSE

1. https://sanatate.bzi.ro/interventia-in-cazul-unui-atac-de-panica-82110
2. Foto: Internet