Cele 9 mistere ale creierului uman
„Dintre toate lucrurile pe care le cunoaştem în Univers creierul uman este cel mai complex: conţine peste 100 de miliarde de neuroni, mai mult decât numărul stelelor din Calea Lactee.
Între cei 100 de miliarde de neuroni din creierul uman se realizează în jur de 60 de trilioane de sinapse neuronale (această cifră variază de la om la om şi se crede că este cea care face diferenţa între un geniu, un om obişnuit sau un om cu inteligenţă medie).
Deci, nu este surprinzător faptul că, în ciuda cunoştinţelor dobândite datorită recentelor progrese în domeniul ştiinţei, creierul ascunde încă o mulţime de secrete. Suntem încă la începutul drumului în înţelegerea misterelor fundamentale ale neuroştiinţei.
Revista LiveScience a listat cele 10 întrebări care încă acoperă de mister înţelegerea noastră cu privire la masa creierului (cu o greutate de aproximativ 2% din totalul corpului) şi care defineşte cine suntem.
Conştiinţa
Ce ne face conştienţi de tot ceea ce ne înconjoară? De când ne trezim dimineaţa până când adormim noaptea, fiecare zgomot, sunet, voce, toate imaginile sunt proiectate în „conştiinţa” noastră. Neuroştiinţa este încă săracă în răspunsuri la aceste întrebări. Cum se dezvoltă aceste procese în creierul nostru rămâne un mister.
Visele
Visele sunt adevăratul mister al creierului. De unde provin şi ce le poate influenţa, sunt întrebări la care oamenii de ştiinţă încearcă să dea răspunsuri. Deocamdată se spune că sunt impulsuri electrice pe scoarţa cerebrală, dar această explicaţie nu înseamnă mai nimic.
Probabil, visele se datorează sinapselor din celulele creierului sau pot lua naştere din activităţile de viaţă şi emoţiile resimţite în timpul zilei care pe timp de noapte se transformă în gânduri şi amintiri, probabil. Sigur este faptul că visele au loc în timpul etapei REM a somnului. Şi ceea ce este şi mai sigur – visele sunt un mister încă nerezolvat al ştiinţei moderne.
Senzaţii „fantomă”
Există un sindrom cunoscut sub numele de „membrul fantomă”, adică acea experienţă pe care o au aproximativ 80 la sută din persoanele cu un membru amputat: senzaţii care provin de la partea care le lipseşte. Mâncărimi, junghiuri, dureri, etc. O explicaţie ar fi aceea că nervii tăiaţi trimit semnale la măduva spinării, care la rândul ei le transportă la creier, dar aceasta a fost infirmată ştiinţific. O altă explicaţie este că acest creier continuă să „gândească” de parcă membrul încă mai este acolo.
Stocarea amintirilor
Cum de avem amintiri? Ce sunt acestea? Unde sunt păstrate? De la experienţele frumoase, la cele negative, creierul îşi însuşeşte totul. Oamenii de ştiinţă, de ani de zile, încearcă să descopere mecanismul care stă la baza memoriei. Hipocampusul, o zonă din creier, ar fi „responsabilul” pentru custodia memoriei.
Iar dacă amintirile sunt greu de explicat, premoniţiile nu se pot explica deloc. Cum de uneori ştim ce se va întâmpla, cu noi sau cu alţii din jur?
Somnul
Somnul este esenţial pentru supravieţuire, la fel ca mâncarea şi respiraţia. Insomnia prelungită poate duce la modificări ale dispoziţiei şi la alte probleme de sănătate, ne-excluzând chiar moartea în cazuri extreme. Cu toate acestea savanţii nu au înţeles încă de ce anume avem nevoie de somn.
Oamenii de ştiinţă împart stările de somn în două etape: NREM, o stare caracterizată de mişcări oculare non-rapide, în care creierul arată activitate metabolică scăzută şi o stare numită REM în care creierul este foarte activ. Fiecare dintre aceste etape are propriul său rol. Prima dă corpului o pauză, în timp ce a doua organizează amintirile.
Mortalitatea
Nu se poate trăi pentru totdeauna (chiar dacă mulţi dintre noi se prefac că uită acest mic amănunt)! Iar creierul, la urma urmei, este un soi de maşină, odată trecut timpul său, se distruge. Din păcate, vârsta îl degenerează iar până în prezent nu există remedii care să repare mecanismele ce ne ţin în viaţă. Dar CE anume ne face să îmbătrânim? Îmbătrânirea, este o întrebare esenţială pentru ştiinţă, care caută soluţii pentru a creşte durata de viaţă (deşi Planeta abia ne mai încape, dar aceasta este o altă problemă).
Natură sau educaţie
Suntem născuţi cu un caracter, cu gânduri şi personalitate proprii. Cu toate acestea, educaţia afectează enorm ceea ce suntem sau vom fi. De aceea, oamenii de ştiinţă încearcă să înţeleagă dacă „felul în care suntem” se datorează genelor sau a mediului în care creştem şi suntem educaţi.
Râsul
Râsul face bine! O afirmaţie poate un pic banală, este deja cunoscut că râsul activează toţi muşchii faciali aducând beneficii întregului corp. Apoi se spune că animalele nu râd, cel puţin nu în această formă. E un lucru care ne diferenţiază net de alte fiinţe. Care este mecanismul care declanşează râsul?
Centrul de comandă
Ca orice maşină de lux, chiar şi creierul are o „unitate”, care furnizează semnale ceasului nostru biologic sau nucleului suprachiasmatic. Este hipotalamusul. Aici se determină când ne este foame sau nu, atunci când ne este somn sau nu. Hipotalamusul este, de asemenea, implicat în digestie, în temperatura corpului şi a tensiunii arteriale. Conform unor studii recente, cercetătorii au descoperit că lumina reglementează hormonul numit melatonina. Suplimentele de melatonina pot ajuta la prevenirea problemelor legate de schimbarea fusului orar.
Însă mecanismele tuturor acestor semnale au rămas un mister.”[1]
SURSE
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.