Piramida descoperită în Antarctica

„Informaţii despre existenţa unor piramide pe tărâmul Antarcticii au mai apărut în media alternativă în ultimii 4-5 ani, fiind prezentate nişte fotografii care au reuşit să spargă „zidul cenzurii” instituit de Serviciile Secrete sau alte organisme oculte. Așa după cum se știe, de fiecare dată când se descoperă ceva care ar putea da peste cap varianta „oficială” a istoriei planetei noastre şi a evoluţiei omului pe Pământ, descoperirea respectivă fie este negată, fie ridiculizată, fie explicată intr-un mod „științific”, ori pur și simplu ignorată. „Procedura” a fost aplicată și în cazul timidelor anunțuri făcute despre posibila existență a unor piramide pe solul Antarcticii, în urmă cu câțiva ani. În consecință, nefiind sprijinite de alte date sau surse credibile, acele informaţii au fost catalogate de majoritatea cititorilor ca fiind false.

Iată însă că de curând au apărut noi date care oferă o altă perspectivă asupra problemei. În conformitate cu Vicente Fuentes, un cercetător neobosit al misterelor şi întrebărilor rămase fără răspuns în legătură cu istoria Pământului şi a omenirii, în Antarctica ar exista cel puţin o piramidă ascunsă de stratul gros de gheaţă ce acoperă acest pământ misterios.

http://www.ufopolis.com/2016/03/se-puede-ver-una-piramide-en-ruinas-en-la-antartida-con-google-earth/

Fuentes crede că imaginea din satelit, care este prezentată mai jos, ar demonstra fără drept de apel faptul că ceea ce vedem este o piramidă similară celor din Egipt.

El face chiar o comparaţie între această fotografie din satelit (în stânga) şi imaginea Marii Piramide din Egipt (în dreapta):

Logica ne îndeamnă să presupunem că, într-un trecut îndepărtat, atunci când Antarctica era un pământ roditor şi verde, neacoperit cu gheaţă aşa cum este în prezent, civilizaţiile antice de atunci au realizat construcţii monumentale, care au rămas precum nişte martori ai acelei perioade misterioase.

Vicente Fuentes a realizat şi un scurt film pe acest subiect, care poate fi vizionat aici:

În clipul video, Fuentes prezintă în mod sintetic principalele caracteristici ale acestei piramidei, precum şi alte structuri ce pot fi localizate pe vasta întindere de gheaţă; el face comparaţie între structura fotografiată din satelit şi Marea Piramidă din Egipt. Mai mult decât atât, Fuentes oferă coordonatele la care structura poate fi găsită pe continentul înghețat:

79°58’39.25″S / 81°57’32.21″O

De fapt, ideea că pe teritoriul Antarcticii ar putea exista piramide este veche de câteva decenii.

Ca de obicei, scepticii replică invariabil că astfel de structuri nu reprezintă altceva decât formaţiuni geologice naturale. Cu toate acestea, imaginile din satelit şi relatările unor persoane care au călătorit în acele regiuni spun cu totul altceva.

Faptul că pe tărâmul Antarcticii ar putea exista piramide a născut speculaţii despre felul în care această imensă suprafață de pământ ar fi putut arăta înainte să fie acoperită de gheaţă şi zăpadă. Ideea „ştiinţifică” despre Antarctica văzută ca un continent veşnic îngheţat este deja depăşită. Chiar cercetările ştiinţifice din ultimii ani au demonstrat că tărâmul Antarcticii a arătat foarte diferit în trecutul îndepărtat. În anul 2009 a fost realizat un studiu pe mai multe eşantioane de gheaţă colectate în condiţii foarte stricte din zone diferite ale continentului, în care au fost descoperite particule de polen. Savanţii au ajuns astfel la concluzia că ecosistemul în Antarctica era foarte diferit în trecut şi că într-o anumită perioadă temperatura pe timpul verii ajungea chiar şi la 20 de grade Celsius. Astfel, dr. Vanessa Bowman afirmă că în urmă cu 100 de milioane de ani Antarctica era de fapt acoperită cu o vegetaţie luxuriantă, asemănătoare cu cea care există în prezent în Noua Zeelandă.

În anul 2012 o altă echipă de cercetători a reuşit să identifice 32 de specii de bacterii, precum şi microbi halofili („iubitori de sare”), vechi de 2800 de ani, în eşantioanele de apă din lacul Vida din estul Antarcticii. Suprafaţa lacului este acoperită permanent de un strat de gheaţă, care este cel mai gros strat de gheaţă ne-glaciară de pe Pământ.

De-a lungul istoriei sale, Antarctica a ocupat alte poziţii în structura tectonică a planetei noastre, aflându-se mult mai la nord şi bucurându-se astfel de un climat tropical sau chiar temperat; aceasta implică faptul că ea a fost acoperită cu păduri, iar fauna probabil era şi ea foarte diversă. De aici şi până la a presupune că, pe lângă floră şi faună, vechiul continent al Antarcticii a permis de asemenea dezvoltarea unor civilizaţii chiar foarte avansate, precum cele actuale din Europa, Asia sau Africa, nu este decât un pas. Acest pas nu este însă dorit de către ştiinţa contemporană, care preferă să propage ideile ei rigide, adeseori puerile pe care le are şi le inoculează, printr-o abilă manipulare, populaţiei neştiutoare.

Cu toate acestea, mituri şi legende despre Terra Australis, aşa cum mai era numită Antarctica, au existat şi în antichitate. De pildă, în jurul anilor 350 î.Hr. Aristotel a scris în lucrarea sa intitulată „Meteorologia” despre regiunea Antarcticii. Pe de altă parte, Marinius din Tyr – care era un respectat geograf, cartograf şi matematician grec – a folosit numele de Terra Australis într-o hartă a lumii, pe care a realizat-o în cel de al II-lea secol d. Hr. Pe atunci, oamenii credeau că în partea de sud a planetei există un continent uriaş, Terra Australis, care se află acolo pentru a „echilibra” masa de pământ a continentelor din emisfera nordică (Europa, Asia şi Africa de Nord). Această idee exista încă de pe timpul lui Ptolemeu, în primul secol d.Hr. Putem deci presupune că, la rândul lor, oamenii din antichitate aveau acces la anumite surse mult mai vechi, care vorbeau despre existenţa acestui continent şi, ceea ce este mai important, că acele surse prezentau acel continent nu ca fiind acoperit cu gheaţă, ci fiind plin de viaţă şi activitate.

S-ar putea replica în egală măsură că nu există dovezi pentru a susţine că pe continentul Antarcticii au existat alte civilizaţii, dar în mod evident aceste dovezi nu sunt căutate, iar atunci când totuşi ele ies la iveală într-un mod sau altul, sunt repede cenzurate şi interzise cunoaşterii publice.

Pentru cei interesaţi să-şi păstreze o viziune deschisă şi lipsită de prejudecăţi, pot fi făcute unele observaţii interesante şi corelaţii cu aspecte asemănătoare din alte părţi ale lumii. De pildă, egiptologii şi unii savanţi presupun demult că vârsta reală a Sfinxului de pe platoul Gizeh de lângă Cairo (Egipt) este mult mai mare decât s-a presupus iniţial; se estimează că el ar fi fost construit în jurul anilor 10 000 î.Hr. Această teorie este susţinută de descoperirea urmelor de eroziune datorată apei, urme ce există pe corpul Sfinxului; în conformitate cu părerile experţilor, aceasta ar certifica faptul că în trecutul îndepărtat clima a suferit schimbări dramatice pe continentul Africii.

Prin urmare, dacă climatul din Africa şi din alte părţi ale lumii s-a modificat în mod radical la un anumit moment al istoriei Pământului, este de asemenea posibil ca acelaşi lucru să se fi petrecut şi în cazul Antarcticii. Dacă oamenilor de ştiinţă li se va permite să studieze piramidele din Antarctica şi dacă ei vor ajunge la concluzia că acestea sunt de fapt structuri artificiale, atunci descoperirea ar putea revizui în mod radical întreaga „cunoaştere” despre istoria omenirii şi a Pământului.”[1]

SURSE

1. http://www.edituradaksha.ro/articles/view/piramida-descoperita-in-antarctica-folosind-imagini-din-satelit-a311
2. Foto: edituradaksha.ro