Invizibilul din noi, spiritul, parte din Marele Spirit, face parte din Adevărul Absolut şi este atemporal

„Trebuie să ne alegem din timpul vieţii încotro vrem să ne îndreptăm după.
Calea spiritualităţii înalte nu trebuie privită cu dispreţ, ci cu foarte mare seriozitate, căci, la momentul Adevărului, degeaba apar marile regrete, va fi prea târziu. Calea este arătată tuturor, dar fiecare are libertatea de a alege. Nu este vorba aici despre religie, ci despre credinţă, despre Adevărul Existenţei. Religia este doar interpretarea credinţei.

La baza Universului se află, cu siguranţă, o inteligenţă, indiferent de numele care îi este dat de religie sau de ştiinţă, iar legile Universului fac obiectul cercetării ştiinţifice.
Nu există libertate absolută în Univers şi cu atât mai mult pe Pământ. Libertatea fiecăruia se întinde până acolo unde ajunge să lezeze libertatea semenilor.

Dacă nu este încălcată această lege, se păstrează intactă propria libertate. Abaterea de la acest princi­piu aduce suferinţă, în acel moment intrând în funcţiune legea bumerangului. Respectând legile universale, rămânem în acord cu natura din care facem parte. Armonia, în orice sistem, duce la eficienţă, iar lipsa ei duce la eşecuri.

Dezechilibrul din organismele vii duce la suferinţă, afecţiune, moarte. Să nu împroşcăm cu noroi adevărurile pe care le pri­vim eronat. Să nu aruncăm cu pietre în Lumină, crezând că este întunericul. Vedem întuneric pentru că suntem cu ochii închişi. Să-i deschidem, căci sigur nu vom mai arunca cu pietre. Atunci, numărul scepticilor va deveni nesemnificativ.

Existăm ca entitate, atât în vizibil, cât şi în invi­zibil. Vizibilul din noi se supune legilor materiei, care are un început, o dezvoltare şi un sfârşit. Suntem o structură efemeră, în fiecare clipă înregistrând o altă realitate. Invizibilul din noi, spiritul, parte din Marele Spirit, face parte din Adevărul Absolut şi este atemporal. De multe ori, când suntem realizaţi material, se întâmplă ca în adâncul fiinţei noastre să existe un colţ de nefericire.

Este mâhnirea fiinţei noastre spirituale, care nu-şi găseşte ecoul în viaţa trăită material. Este strigătul ei de disperare, simţindu-se sufocată, stri­vită, nefericită, neîmplinită, abandonată. Să nu neglijăm universul nostru interior, căci el stă la baza celui din afara noastră. Un om fericit este cel împăcat cu sine şi cu cei din jurul său. Este extrem de greu să se ajungă acolo, mai ales în condiţiile vieţii actuale, dar cel care reuşeşte să ajungă acolo are revelaţia descoperirii unei alte existenţe.

Nu trebuie doar să privim, ci să şi vedem. Majoritatea oamenilor doar privesc şi cred că văd. Din nevăzut a luat fiinţă văzutul. Noi privim văzutul şi trebuie să vedem nevăzutul. Gândul creează materie. Gândurile Minţii Universului au stat la baza formării, din energie, a substanţei şi vieţii materiale. Gândul, vorba şi fapta pot duce către perfecţiune sau către distrugere.

Platon afirma că starea omului lipsit de cunoaşterea realităţii esenţiale este asemenea unui prizonier înlănţuit de o stâncă. Eliberarea lui o dă cunoaşterea. Încă din Antichitate s-au creat tehnici pentru a-i ajuta pe oameni nu numai să privească, ci să vadă drumul spre cunoaştere. Sunt metode greceşti, egiptene, yogine etc. toate bazate pe acelaşi Adevăr.

Fiecare zonă geografică are coordonatele ei specifice de viaţă, astfel că metodele iniţierii trebuie să fie racordate la acestea. Aprinderea luminii spirituale, a iniţierii are la bază dorinţa, voinţa şi credinţa. Treptele pe care le urcă o persoană spre iniţiere sunt conştientizate prin intrarea în rezonanţă cu informaţiile specifice fiecăreia dintre aceste trepte. Cel care nu rezonează cu treapta superioară celei pe care se află nu o vede şi astfel îi neagă existenţa.

Din această cauză, acea persoană nu trebuie privită cu ură, ci trebuie ajutată să evolueze, pentru a putea vedea. Uneori, cei cu un spirit inferior îi privesc pe cei cu spirit superior ca pe nişte persoane fanatice, cu tulburări psihice, considerând că acestea au o filosofie eronată despre viaţă. Este la fel ca în cazul celui care merge cu autoturismul pe autostradă, pe sens invers şi îi consideră incorecţi pe cei care-i vin din faţă. Acesta nici nu-şi pune problema că el ar fi cel care greşeşte.

Lumea modernă este bazată, în general, pe ură, neînţelegere, răzbunare. S-a pierdut idealul perfec­ţiunii umane. Credinţa este maximă în plăcerile vieţii materiale, deseori ocolindu-se existenţa Divinităţii. Occidentul s-a ocupat mai mult de dezvoltarea vieţii materiale, iar Orientul de dezvoltarea vieţii spirituale.

Corpul fizic este legat de spirit prin corpul energetic. Cu cât depărtarea de Natură este mai mare, cu atât corpul energetic este mai dezechilibrat, având o protecţie scăzută faţă de agresiunile din jur. Mulţi sunt cei care nu ştiu şi îşi pierd vremea, căutându-şi sănătatea pe la câte o policlinică.

Normal, nu-mi imaginez că aceste informaţii vor avea ecou în toţi cei care le vor citi, dar cu siguranţă, unii dintre aceştia ar putea să-şi pună întrebări despre existenţă şi, pas cu pas, să-şi îmbunătăţească opinia despre aceasta.

Pentru a ajunge la o treaptă spirituală corespunzătoare iniţiaţilor, este o cale lungă, pe care nu mulţi o pot străbate. Dar este important să urcăm treptele spirituale, întâi pentru noi ca indivizi şi apoi pentru umanitate. Nici nu bănuiţi cât de important este locul pe care îl ocupăm în ierarhia spiritelor, atunci când ajungem să dăm mâna cu Eternitatea.”

Sursa: Romulus Popescu – https://jurnalul.ro/paranormal/a-privi-si-a-vedea-547782.html

Foto: Internet

Donații