De-dolarizarea și revenirea la standardele în aur

„Renunțarea la tranzacțiile în dolari a devenit în ultimii ani o măsură de siguranță și de apărare utilizată de tot mai multe state ale lumii, procesul fiind cunoscut ca „de-dolarizare”.

Nu doar că dolarii au început să fie evitați în tranzacții, dar au început să fie retrase depozitele bancare aflate sub formă de obligațiuni în trezoreriile americane. În prima linie a acestor măsuri se situează China, Rusia și Japonia. China și Japonia au, fiecare, peste un trilion de dolari depuși în obligațiuni în America. Și au început să îi ceară înapoi.

O altă măsură pe care multe state au adoptat-o după criza financiară din 2008 a fost aceea de a-și aduce înapoi în țară aurul depozitat spre păstrare în SUA (dar și din alte țări). Conducătorii respectivelor state erau îngrijorați că rezervele de aur depuse în Statele Unite le-ar putea fi de urgență confiscate în cazul – oricând posibil – în care Washingtonul ar putea declara că pedepsește/sancționează acea țară sub felurite motive sau pretexte.

Rusia și-a retras toate rezervele de aur din toate depozitele din străinătate pe care le avea și, în plus, a început de câțiva ani să își cumpere aur în cantități foarte mari. Datele Băncii Centrale a Rusiei, citate de Bloomberg, arată că rezervele de aur ale Federației Ruse s-au mărit de aproape patru ori în ultimii zece ani, iar anul 2018 a marcat „cel mai ambiţios an” pentru cumpărarea aurului de către Rusia.

O serie de alte țări, în primul rând din Europa, au început și își repatrieze aurul încă de acum cinci ani. Pe fondul schimbării neașteptate a politicilor băncilor centrale controlate de Wall Street (în special FED), guvernele din Olanda, Germania, Elveția, Austria, Belgia, Turcia, Ungaria și din alte țări au decis că este mai prudent să își păstreze acasă metalele prețioase decât să se bazeze pe SUA în calitate de custode.”[1]

SURSE

1. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=19544
2. Foto: Internet

Donații