Sentimentul de fericire crește activitatea sistemului imunitar și producția de endorfine, stimulând procesele cerebrale de creștere a conexiunilor dintre neuroni

Gânduri, emoții și neurotransmițători

Fiecare emoție pe care o trăim generează în organism un răspuns chimic. Emoțiile benefice determină producția de hormoni ai stării de bine: serotonină și dopamină. Emoțiile nefaste, pe de altă parte, stimulează eliberarea de hormoni ai stresului: cortizol și adrenalină. De exemplu, sentimentul de fericire crește activitatea sistemului imunitar și producția de endorfine, stimulând procesele cerebrale de creștere a conexiunilor dintre neuroni.

Expresia populară „a murit de inimă rea” este dovedită și de raportările medicale care documentează efectele stresului asupra funcției cardiace. Cercetătorii au observat că, atunci când suntem triști, capacitatea noastră de a recunoaște expresiile faciale ale celorlalți este crescută, la fel și funcțiile memoriei (petrecem mai mult timp în gânduri care ne amintesc de evenimente din trecut atunci când suntem triști).

În plus, ca urmare a afectării florei intestinale și a sistemului nervos enteric (sistemul nervos din tractul digestiv care controlează procesele digestiei și interacționează cu sistemul nervos central), scade pofta de mâncare. Multe din afecțiunile gastrointestinale – de exemplu colita, sindromul colonului iritabil, gastrita – au la bază disfuncții ale acestui sistem, cauzate de expunerea prelungită la emoții nefaste (anxietate, frică, stres).

Alte studii au arătat că atunci când, de exemplu, suntem puternic surprinși de un eveniment, acest factor declanșator poate intensifica atât emoțiile benefice cât și pe cele nefaste, cu până la 400%. De aceea, unele persoane preferă să evite astfel de situații.

Atunci când cineva se simte bine după un eveniment-surpriză, acest fapt se datorează eliberării neurotransmițătorului dopamină, implicat în generarea unei stări de bine. De asemenea, același eveniment acaparează resursele cognitive ale persoanei, determinând-o să reacționeze involuntar, fie bucurându-se, fie plângând, țipând etc.

Furia acționează direct asupra glandelor suprarenale, determinând eliberarea de adrenalină și cortizol, redirecționarea sângelui de la nivelul organelor abdominale (de exemplu stomac) spre mușchi, dilatarea pupilelor, toate aceste reacții descriind așa-numitul răspuns de „luptă sau fugă”.

Frica suprastimulează funcția simțurilor noastre, pentru a trimite către creier toate informațiile necesare unei apărări de un posibil pericol. Această încordare este benefică în situațiile de scurtă durată și atunci când ne confruntăm cu un pericol real, concret. Funcția amigdalei, de la nivelul sistemului limbic, este activată, determinând mai departe declanșarea răspunsului de „luptă sau fugă” sus-amintit.

Sursa: https://yogaesoteric.net/cum-ne-influenteaza-sanatatea-stirile-proaste-si-gandurile-rele/

Foto: Internet