Peștera Tayos din Ecuador și misterul cărților de aur ale zeilor

“S-a scris mult despre legendara bibliotecă a zeilor descoperită în peștera Tayos, situată pe pantele estice ale munților Anzi din provincia Morona-Santiago, din Ecuador. Se vorbește chiar și despre niște misterioase ”cărți din aur și cristal” care au aparținut zeilor.

Această locație a fost popularizată de către celebrul scriitor ”Erich von Daniken”, care susținea în cartea sa, ”The golds of the Gods”, că un oarecare Juan Moricz ar fi explorat această peșteră în 1969 şi ar fi descoperit ”munți de aur și cărți metalice care ar fi aparținut unei civilizații extraterestre”.

Oricum, ceea ce echipa de exploratori a descoperit în misterioasa peșteră Tayos este considerată cea mai mare descoperire arheologică din toate timpurile. Unul dintre membrii echipei a declarat că: ”În vara lui 2012 am găsit accidental câteva tuneluri artificiale pe pereții cărora erau semne de săpături. Ne-am deplasat pe unul dintre aceste tuneluri și, după aproximativ un kilometru, am ajuns într-un spațiu mare ce părea încăperea principală a peșterii.

Probabil că a fost săpată special, într-un trecut foarte, foarte îndepărtat, și a fost destinată pentru depozitarea unor artefacte importante. Dar și loc de înmormântare pentru câteva trupuri importante. În încăperea respectivă am descoperit o «bibliotecă cu cărți din aur» și multe comori”.

Această declarație a aprins discuțiile și teoriile conspirațiilor pe forumuri. Exploratorii, pentru protejarea comorii nu au dezvăluit locația acestei uimitoare descoperiri până la definitivarea tuturor cercetărilor și recuperarea tuturor artefactelor. Dar povestea peșterii Tayos este mult mai veche. Începe în momentul când un misterios părinte își face apariția în Ecuador.

Este vorba despre părintele Carlos Crespi care s-a născut în 1891, în Italia. El a povestit că ”pe când eram la școală, «Sfânta Fecioară Maria» mi-a apărut într-un vis: m-am văzut îmbrăcat ca un preot, cu barbă lungă, în timp ce predicam. Nu eram însă într-o biserică maiestoasă, ci într-o colibă sărăcăcioasă…”.

În 1923, urmând revelația avută în vis, a plecat în misiune în Ecuador și s-a stabilit la Cuenca. Aici a încercat să-i ajute pe cei săraci: a creat prima școală de arte și meserii, a deschis o școală agricolă, a înființat o școală generală, a contribuit la introducerea curentului electric etc.

Trăind în mijlocul săracilor și ajutându-i, dragostea lor pentru Father Crespi i-a convins să îi aducă daruri antice, drept mulțumire pentru tot ce a făcut. După mulțimea de daruri primite, părintele s-a trezit stând pe un munte de aur. Povestea enigmatică a lui Father Crespi a devenit cunoscută și datorită scriitorului Erich Von Daniken, care l-a întâlnit și i-a văzut colecția impresionantă de artefacte.

Iată o listă cu obiectele descoperite în acel depozit antic:

– o bibliotecă cu mii de cărți de metal, probabil din aur sau argint. Paginile sunt pline de simboluri completate de o scriere ciudată;
– sute de statui reprezentând insecte, animale și oameni erau răspândite în întregul depozit subteran;
– multe bare de metal, probabil din aur și/sau argint;
– jucării pentru copii și bijuterii din aur și argint;
– un sarcofag mare ce conține un schelet uman împodobit cu bijuterii de aur;
– pe peretele nordic al încăperii sunt aliniate trei uși sigilate. Probabil că sunt morminte.

Pe internet circulă câteva imagini cu părintele înconjurat de imensa lui bogăție antică. Plăcile din aur sau metal, sunt gravate cu scrieri ciudate și pe unele sunt diverse imagini, reprezentând șerpi, piramide, animale din mai multe specii etc. Printre cadourile primite a fost și un artefact de metal, care conține 36 de simboluri pe care nimeni nu le-a putut traduce.

Dar, în cartea lui Erich von Daniken, apare și numele unui oarecare Juan Moricz care a pretins că a explorat peștera în 1969 și a descoperit o bibliotecă cu cărți metalice și de cristal, movile de aur și sculpturi neobișnuite. Aceste elemente ar fi amplasate în niște tunele artificiale care au fost create de către o civilizație extraterestră. O asemenea declarație a aprins fitilul curiozității umane.

În 1976, urmând firul poveștii din ”The golds of the Gods”, Marea Britanie a organizat una dintre cele mai mari și mai scumpe expediții la care au participat peste 100 de persoane. Peștera a fost luată cu asalt de către echipe formate din ghizi locali, arheologi, antropologi, personal militar englez și ecuadorian, cameramani, fotografi, speologi și să nu uităm de astronautul Neil Armstrong.

Toată această lume curioasă a luat cu asalt fiecare tunel în parte și au și întocmit hărți. La final a fost mare dezamăgire: nu a existat nici o dovadă a prezenței vreunei firimituri de artefact antic din aur în peștera atât de fabulos descrisă de E. von Daniken. Apoi, în 1991, un ecuadorian pe nume Patronio Jaramillo, a pretins că a intrat în peșteră printr-un lac secret.

El a susținut că a sărit într-un lac parțial subteran și a înotat printr-un tunel subacvatic, după care a descoperit un depozit antic cu multe camere. Aici erau sute de relicve antice. Era și o sală vastă de cărți făcute din aur și cristal. Cărțile erau pline cu simboluri necunoscute, cum sunt cele din colecția părintelui Crespi. Dar, din păcate, Jaramillo a murit înainte de a arăta în cuiva peștera respectivă.

Așa se face că atât relatarea lui Erich Von Daniken, considerată o poveste fabuloasă, cât și zecile de povești și legende care au circulat despre mult visata comoară din peșteră, a intrat într-un unghi mort. Anii au trecut și povestea peșterii Tayos a fost uitată. Redescoperirea ei în 2012 a reaprins imaginația iubitorilor de antichități, cercetătorilor, dar și traficanților de artefacte.”

Sursa: http://petrumihaisacu.blogspot.com/2013/04/tayos-misterul-cartilor-de-aur-ale.html

Foto: Internet