NATO și Noua Ordine Mondială

La 4 aprilie 1949, 12 ministri de externe se intalneau in sala Mellon Auditorium pentru a semna infiintarea unei aliante militare „defensive”, pe care au numit-o „Alianta Nord-Atlantica – NATO”. Scopul declarat oficial: forta de aparare impotriva comunismului.
In fapt, este o armata supranationala, globala, care executa cu sange rece, profesional militareste, comenzile Iluminatilor si nu ale tarilor membre care cotizeaza.
Aducem in memoria tuturor faptul ca, pana la destramarea comunismului in Europa, erau doua blocuri militare: Alianta Nord-Atlantica (NATO) si Tratatul de la Varsovia. Ultimul s-a desfiintat. NATO a supravietuit, deoarece avea si un alt rol. Iar, pe de alta parte, a fost mai inteligent si mai lipsit de scrupule.
Cotidianul New York Times, din 1 decembrie 1989, scria:
„Presedintele SUA, George H.W. Bush si presedintele URSS, Mihail Gorbaciov, au sosit ieri pe aceasta insula mediteraneana (n.a. Malta) in scopul conferintei la nivel inalt care incepea astazi, pe parcursul careia cei doi spera sa porneasca in cautarea unei Noi Ordini Mondiale.”
Am citat din acest mare cotidian american pentru ca cititorul sa fie lamurit asupra scopului acestei intalniri: desfiintarea natiunilor si subordonarea oamenilor Terrei fata de niste „alesi” tirani. In final, instaurarea Noii Ordini Mondiale, iar varful de lance al realizarii acestui scop l-a reprezentat, incat de la infiintarea, Alianta Nord-Atlantica.
Oculta Mondiala, prin NATO a incercat scenarii diabolice la scara planetara pentru a tine situatia sub control. Pentru aceasta, au intervenit in mai multe zone geografice. Ceea ce se intampla azi in lume evidentiaza faptul ca, pe Pamant, ordinea de drept si forta legii sunt inlocuite cu legea junglei, iar forta dreptului este inlocuita cu dreptul fortei.
In martie-aprilie 1999, am asistat stupefiati si neputinciosi cum, la ordinul Ocultei Mondiale, Iugoslavia a fost atacata de catre NATO in numele asa-ziselor drepturi ale omului. Apoi la prostituarea notiunii de „justitie internationala”.
Tribunalul International de la Haga, in loc sa aduca in banca acuzatiilor pe adevaratii criminali de razboi – Bill Clinton si Tony Blair – l-a acuzat pe presedintele Slobodan Milosevic pentru faptul ca „a indraznit sa-si apere tara si sa faca ordine in ea”.
Nu trebuie sa ne mire ca acest Tribunal International, infiintat pentru aplicarea legislatiei internationale este transformat intr-un instrument de aplicare a politicii de dominatie mondiala de catre SUA. La nivel planetar…
Se stie ca India intentiona, de mai mult timp, sa incheie o alianta cu China si Rusia. S-au facut mai multe pregatiri in acest sens. Dar specialistii de la NATO s-au gandit sa dea „de lucru” guvernului si armatei indiene, pentru a nu mai avea timp sa se gandeasca la aceasta alianta.
In acest sens, sprijiniti de catre Iluminati, au inarmat trupele de gherile pakistaneze si le-au incitat impotriva Indiei. Rezultatele se cunosc.
Tot pentru a impiedica aceasta alianta, au bombardat „din greseala” – „folosindu-se de harti vechi” – Ambasada Chinei din Belgrad. Avandu-se in vedere ca se implineau 10 ani de la inabusirea sangeroasa a miscarii studentesti din Piata „Tien An Men”, NATO a sperat ca, chinezii vor iesi in strada, iar guvernul de la Beijing „va avea de lucru”.
Reactia poporului chinez a fost neprevazuta: s-a ridicat si a condamnat bombardarea ambasadei lor. NATO a actionat si asupra Rusiei. Boris Eltin a fost omul lor. Cel care stia ce s-a hotarat la Malta.
Pentru a distrage atentia poporului rus de la situatia din Iugoslavia si a impiedica conducerea de la Kremlin sa incheie acest tratat, sa ne aducem aminte de avalansa de schimbari din aprilie-mai 1999 cand, printre altii, a fost inlocuit si premierul Evgheni Primakov.
Dar, toate acestea nu au avut nici un succes. China, Rusia si India au incheiat in secret un tratat, care prevad ca va da mult de furca Oculte Mondiale. Despre acest tratat nu s-a pomenit nicaieri si de catre nimeni, pentru ca opinia publica sa nu-l cunoasca…
In vara anului 1999, la 25 iulie, se implineau 70 de ani de la intrarea in vigoare a Pactului Briand-Kellong. Prin acest Pact, Germania, SUA, Belgia, Franta, Marea Britanie, Italia, Japonia, Polonia si Cehoslovagia, carora li s-au adaugat alte 63 de tari, denuntau razboiul si se angajau sa nu mai recurga niciodata la el.
1999 trebuia sa fie un an jubiliar. Din pacate, istoria a consemnat ca din 1929 si pana acum, Germania, Marea Britanie, Italia, Franta si SUA – principalele semnatare ale Pactului – au promovat sau luat parte la multe razboaie in care au murit si au fost ranite sute de milioane de persoane.
Si este evident pentru oricine ca imperialismul american a fost si este folosit de catre Oculta Mondiala pentru a domina planeta Pamant. In numele apararii drepturilor omului, substituindu-se Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), SUA isi impun punctul de vedere oriunde.
Pentru a dezbina si stapani orice posibil adversar, folosesc cu abilitate Alianta Nord-Atlantica, spionajul, propaganda si puterea financiara a Marii Finante Mondiale.
Pe ei nu ii deranjeaza puterea militara a unor state (deocamdata), ci mandria si demnitatea nationala a unor state mici. Promovarea politicii de autonomie si separare a unor regiuni din cadrul unor state o fac pentru un singur scop: cu cat tarile sunt mai mici, cu atat sunt mai usor de stapanit.
Pentru aceasta, in primele etape ale constituirii Noii Ordini Mondiale, Oculta Mondiala nu doreste ca in sud-estul Europei sa mai existe tari cu o populatiei mai mare de 10 milioane de locuitori. Partial le-a reusit acest lucru. Au mai ramas doua state in aceasta situatie: Polonia si Romania.
In numele „dreptatii americane” au avut loc tragediile popoarelor din Irak, Afganistan, Nicaragua, Panama, Chile, Palestina, Iugoslavia s.a.m.d. Tragedii pe care le traiesc si in prezent. In numele „democratiei” americane, puterea politica din majoritatea statelor este acaparata de ei…
Dupa debutul agresiunii NATO din Kosovo, postul de radio Vocea Americii difuza un interviu cu un rezervist american, care anunta ca, in Balcani, frontierele vor fi schimbate prin forta.
Era colonelul in retragere, Ralph Peters, care, printre altele, a spus:
„Suntem confruntati cu frontiere trasate de imperii europene, intre timp defuncte sau stabilite la Versailles, in 1919. O parte dintre aceste granite sunt rezultatul intelegerilor de dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Cei care au trasat frontierele respective sunt de mult disparuti, la fel si imperiile. Cu toate ca, in prezent, nu exista nici un mecanism pentru a modifica aceste frontiere intr-o maniera pasnica, ele vor fi schimbate, chiar daca aceasta se va realiza prin forta.”
Si cine credeti ca va fi insarcinat cu aceasta „rezolvare” a problemei ? Alianta Nord-Atlantica…
In Iugoslavia, NATO a purtat un razboi „civilizator”, ale careia pagube se ridica la circa 30 de miliarde de dolari. Desi americanii au distrus-o, reconstructia acestei tari revine europenilor.
Deoarece Marea Finanta Mondiala s-a conformat: a alocat 500-700 milioane de euro anual cu conditia sa-i acorde Banca Mondiala! Deja o transa a si fost aprobata (acesta fiind si scopul), dar in ritmul acesta, Iugoslavia va fi reconstruita intr-o perioada de peste 30 de ani.
Dar foarte putina lume cunoaste ca, pe timpul bombardamentelor din Iugoslavia, cu victime „colaterale” inevitabile, la mii de kilometri distanta, la bursa din Wall Street, s-a inregistrat o crestere vertiginoasa a pretului firmelor producatoare de armament, cu profituri imense pentru Marea Finanta Internationala si pentru producatori.
Oricati bani pompeaza Marea Finanta Mondiala pentru a-s subordona mass-media, tot se gasesc directori de publicatii si reporteri integri, care nu concep sa faca jocurile Iluminatilor. Cotidianul britanic „The Guardian” scria:
„Ca o culme a ironiei, Statelor Unite le este permis sa dispuna de un continent intreg, iar Serbiei nu ii este ingaduit sa dispuna de o provincie proprie. In alta ordine de idei, nimeni nu spune ca presedintele Milosevici este perfect – desi atacurile NATO i-au imbunatatit substantial imaginea in randul poporului sarb – dar, in momentul de fata, exista o multime de state in care traiesc minoritati nemultumite.
Cand comite greseli fata de catolicii din Irlanda de Nord, ar trebui ca statele catolice ale NATO sa aiba dreptul sa ne bombardeze. Daca fiecarei minoritati ii este ingaduit sa aiba propriul stat, vom fi nevoiti sa renuntam la identitatea nationala si sa ne indreptam spre federalizarea Europei.
Spre deosebire de interventiile din Irak si insulele Maldive, implicarea militara britanica in raidurile asupra Iugoslaviei este o serioasa greseala. Premierul britanic, Tony Blair, este considerat o marioneta in mainile presedintelui Clinton: daca Clinton ar dori sa arunce o bomba in gradina din spatele casei premierului, Blair, si-ar da acordul imediat.”
In urma interventiei NATO in diferite zone geografice, dar mai ales in Iugoslavia, imaginea NATO in ochii opiniei publice internationale s-a cam sifonat, iar disensiunile in cadrul ei s-au accentuat, acestea fiind intens mediatizate.
Kosovo este un tenst care vorbeste de la sine. Desi, in aparenta, se pare ca a reusit, el mai da si va da dureri de cap celor care se considera detinatorii unicei puteri militare din lume. Aceasta actiune, ca si altele, va duce la reinnoirea si aparitia altor superputeri militare sau aliante.
Din aceste cauze, precum si altele, Grupul Bilderberg doreste schimbarea rolului Aliantei Nord-Atlantice in Europa. Cotidianul „National” din 2 iulie 1999 a publicat urmatoarea stire:
„Zilele acestea are loc o intrunire secreta a organizatiei Bilderberg, in timpul careia, conform unei surse din interior, se vor discuta problemele mai vechi sau mai noi, precum divizarea Canadei, razboiul din Kosovo, formarea unei <<Albanii Mari>>, dezmembrarea in continuare a Iugoslaviei, rolul NATO in Europa.”
Se doreste crearea unei armate a Europei Occidentale, care va inlocui NATO. Aceasta armata va fi formata din partea militara a Uniunii Europene si trebuie sa devina cat mai curand o forta functionala care sa diminueze influenta Statelor Unite in Europa.
Nu este o noutate pentru nimeni ca, exceptand Anglia, celelalte tari membre NATO nu mai agreaza prezenta americana in Europa. In special Germania, care viseaza sa devina cea mai importanta forta militara din Europa.
Oare politicienii romani, marii analisti din tara noastra, unii lucratori din mass-media nu-si dau seama de acest lucru ? Ce fel de consilieri are presedintele Romaniei ? Ar fi cazul sa se mai termina cu sloganul „integrarea in structurile Nord-Atlantice”!
Cum evolutia si sfarsitul agresiunii armate impotriva Iugoslaviei nu a multumit Oculta Mondiala, respectiv Marea Finanta Mondiala, Alianta Nord-Atlantica trebuie sa-si schimbe programele initiale, adaptandu-se la situatiile create pe plan mondial.
Ilustrativ in acest sens a fost Summit-ul de la Washington, intre 24-25 aprilie 1999, cand cei 19 membri ai NATO au adoptat un nou concept strategic. In sensul ca au schimbat caracterul defensiv al Aliantei Nord-Atlantice in caracter ofensiv, extinzandu-si aria de actiune dincolo de granitele tarilor membre.
Mai pe scurt spus: si-au arogat rolul de a „gestiona crizele din orice parte a lumii”. Ce inseamna aceasta ? Rezolvarea lor prin interventia armata a NATO. Acest lucru demonstreaza un fapt indubitabil: NATO este in slujba Iluminatilor.
La acest summit au iesit la iveala si divergente. In continuare, citez din lucrarea lui Corin Bianu:
„Confruntarea franco-americana din timpul dezbaterilor; in care Franta a reusit sa impuna ca viitoare actiuni ale NATO sa fie conduse <sub autoritatea Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite>>, in conditiile <<raspunderii primordiale>> a ONU pentru mentinerea pacii, se poate dovedi pana la urma o fatada, deoarece Finanta Mondiala vizeaza sa-si subordoneze si ONU, in cadrul Noii Ordini Mondiale. S-a inselat, insa, cand a crezut ca reusise deja, deoarece intre presedintele Jacques Chirac si cel american, Bill Clinton, au iesit la iveala profunde divergente de idei.”
In sprijinul partii americane a sarit, Tony Blair, inca din ajunul summit-ului. Astfel, la Clubul Economic din Chicago, el a vorbit despre un nou internationalism (asemeni celui comunist) care sa justifice interventiile militare pentru evitarea situatiilor de criza, cum a fost „purificarea etnica din Kosovo” de catre sarbi.
Aceasta demonstreaza ca si el este in slujba Oculte Mondiale. Intrebare: cine da dreptul Aliantei Nord-Atlantice sa actioneze, chiar prin forta, in lipsa unor oponenti pe masura, atat in numele, cat si pentru un stat mic situat la marginea lumii ? Si sa angreneze in aceste interventii si tarile participante la „Parteneriatele pentru Pace”? Nimeni.
Prin toate acestea, Statele Unite ale Americii si Anglia se dovedesc slujitori credinciosi ai celor care doresc Noua Ordine Mondiala. Ei incearca modificarea dreptului international prin forta. In cazul unei „crize”, pentru NATO nu au valabilitate negocierile intre statele respective, incheierea unor acorduri bi- si multilaterale intre guverne.
Dar normele juridice internationale isi au valabilitatea si in ziua de astazi. Orice act juridic in care consimtamantul uneia dintre parti a fost obtinut sub constrangerea fizica sau morala este nul de drept si nu are nici o valabilitate.
Cum s-a ajuns ca aceste norme juridice sa nu mai fie respectate ? Cum de o mare putere ia hotarari in numele altora ? Raspunsul este simplu: vorbeste banul. Cea mai puternica arma al acestui sfarsit de mileniu. Si in mana cui este banul ? In mana Marii Finante Mondiale, subordonata Ocultei Mondiale…
In iunie 1999, presedintele Bill Clinton, aflat in „vizita de lucru” in Slovenia, a afirmat ca operatiunea NATO impotriva Iugoslaviei poate fi repetata oricand si in alte parti ale lumii (depasind granitele tarilor membre), daca va fi nevoie, pentru a impiedica „agresiunea impotriva unui popor”. Deci, el este legiuitorul unor noi masuri juridice nationale.
Aduc la cunostinta cititorilor ca, la alegerile din iunie 1999 pentru Parlamentul European, a fost editata si difuzata o harta a Europei in care: Kosovo apare inglobata in Albania (oare cei care au editat-o nu s-au cam grabit ?
Cadourile se fac de Craciun si Anul Nou!), nord-vestul Vojevodinei si sudul Slovaciei sunt incluse in Ungaria, iar judetele Mures, Covasna si Harghita apar cu inscriptia latino-maghiara Transilvania Erdely. Toate acestea sunt rolul „modernizarii” NATO…
Trebuie, totusi, sa pun o intrebare, asa ca divertisment pentru ca tot nu conteaza: maghiarii minoritari si populatia majoritara din Transilvania, oamenii simpli sunt de acord cu ceea ce li se pregateste ?
Pot raspunde: nici unii, nici ceilalti nu doresc federalizarea Romaniei. O doresc conducatorii celor care sunt minoritari si conducerea de la Budapesta. Dar se tem de o noua lectie Kosovo, chiar daca Ungaria beneficiaza de sprijinul NATO.
In vara anilor 1999 si 2000, am stat de vorba cu nenumarate persoane de nationalitate maghiara din judetele respective. Nici una nu si-a exprimat o astfel de dorinta. Ma credeti sau nu, pentru mine nu conteaza. Cunosc pulsul oamenilor de rand si asta conteaza.
Trebuie insa sa precizez ca nu pot intelege pozitia actualei conduceri a Romaniei care, desi este la curent cu scenariile si masinatiunile de faramitare a tarii, de „federalizare” a ei, le minimalizeaza.
Poate ca viitoarea conducere va avea o pozitie mai ferma in aceasta privinta. Se rasuceste in mormant domnitorul Constantin Brancoveanu. Domnitor care, intre a-si trada neamul fata de turci si a-si pastra viata, a ales moartea sa si a celor patru feciori ai sai, asistand mai intai la uciderea lor!
Planul NATO de federalizare a Romaniei va esua. Imi bazez aceasta afirmatie pe doua argumente. primul este acela ca intelegerile de la Malta, din noiembrie 1989, datorita unor adevarati profesionisti (intre care si lucratori din mult-hulita fosta Securitate), au fost aduse deja la cunostinta foarte multor persoane care nu pot fi cumparate, oameni integri din mass-media romaneasca, care le-au adus la cunostinta opiniei publice.
Deci, au devenit o vulnerabilitate. Cei care au intocmit planul respectiv nu au avut in vedere acest lucru, fapt ce i-a determinat sa faca modificari in pripa. Insa, acest lucru i-a dezavantajat, in sensul ca nu mai depindeau toate de ei.
Un secret cunoscut de opinia publica nu mai are sanse de reusita. Asa s-a intamplat si in primavara anului 1990, la Targu Mures, cand au organizat totul in pripa. Si nu le-a iesit pasenta. Faptul ca se cunosc intentiile Aliantei Nord-Atlantice fata de Romania este in avantajul nostru. In al doilea rand, ma bazez pe faptul ca nici un imperiu, nici un fenomen, nici o alianta nu s-a dovedit etern.[1]
Colaborând cu numeroase agenții de spionaj din Europa de Vest via NATO, CIA a creat după al doilea război mondial, o rețea de armate secrete „în spatele liniilor” (Stay-behind). Scopul principal al acestor structuri paramilitare a fost destabilizarea organizațiilor de stânga din statele respective, prin operațiuni sub acoperire Steag fals.
Cea mai renumită dintre acestea, prima despre care au fost făcute dezvăluiri complete, a fost Operațiunea Gladio (gladius=sabie) care a funcționat în Italia.
În Italia, la sfârșitul anilor `70, serviciile secrete s-au folosit de Operațiunea Gladio pentru a pune la cale atentate prin care să discrediteze mișcarea socialistă italiană care, la vremea respectivă, deținea un loc important în Parlament.
Existența structurii Gladio a fost dezvăluită abia la începutul anilor 1990 de către fostul premier italian Giulio Andreotti care a confirmat că „armata italiană din spatele frontului numită Gladio” a existat începând cu 1958 cu aprobarea guvernului italian.
Nașterea Operațiunii Gladio
Unitatea italiană a armatei din spatele frontului, Operațiunea Gladio, a fost organizată în 1950 de generalul Giovannni de Lorenzo, șeful Serviciului Militar Italian de Informatii (SMIF). Operațiunea Gladio a funcționat în cadrul Serviciului de Informații al Forțelor Armate (SIFAR), și era formată din 1000 de oameni în mare parte anticomuniști, luptători de guerilă și spioni, foști membri ai poliției secrete a lui Mussolini. O bază de antrenament a fost stabilită în Sardinia și un număr mare de arme și muniție a fost ascuns în nordul Italiei.
Începând cu 1970, comunismul lua amploare în Italia iar guvernul a apelat la strategia de „creare a tensiunilor” folosind rețeaua Gladio și atacul preventiv asupra comuniștilor.
Acțiunile Gladio
Operațiunea Gladio a fost implicată în anul 1964 în lovitura de stat italiană când generalul Giovanni De Lorenzo a forțat miniștrii socialiști să părăsească guvernul.
Piazza Fontana
La 12 decembrie 1969 o bombă a explodat la Banca Națională Agrara din Piazza Fontana, Milano ucigând 17 și rănind alți 88. În după amiaza aceleiași zile, alte trei bombe au explodat în Milano și Roma.
Asasinarea lui Aldo Moro
Aldo Moro care a îndeplinit funcția de prim ministru în perioadele 1963-1968 și 1973-1976, a fost ucis în 1978 în timp ce era încă politician în cadrul Partidului Creștin Democrat. A fost răpit în drum spre Parlament unde urma să inaugureze noul guvern pentru care negociase să fie susținut de Partidul Comunist Italian începând cu 1947.
În mai 1978, un jurnalist de investigatie, Mimo Pecorelli, a relatat că asasinarea lui Moro fusese comandata, în fapt, de o „supraputere” și reflecta „logica Yaltei”. Italia se găsea în „sfera de influență” americană, așa încât nu se puteau admite comuniști la guvernare. Pecorelli a mai dezvaluit ca însuși generalul Dalla Chiesa – cel care îl „cauta” pe Moro – îl informase precis pe ministrul de Interne, Francesco Cossiga, asupra locului unde era deținut Aldo Moro de „Brigăzile Roșii”. Patru ani mai târziu, când își scria memoriile, Dalla Chiesa a fost asasinat.
Într-un articol, Pecorelli stabilea o legătură între GLADIO, Brigăzile Roșii și asasinarea premierului Moro.
Mimo Pecorelli a fost asasinat pe 20 martie 1979.
Exploziile de la Bologna
În dimineața zilei de 2 august 1980, o bombă a explodat la Gara Bologna unde au murit 80 persoane și au fost rănite mai mult de 200. În 1988, patru extremiști de dreapta au fost condamnați la închisoare pe viață. Alți doi acuzați au fost condamnați pentru devierea investigațiilor.
Raport asupra Operațiunii Gladio
Guvernul italian a elaborat în 2000 un raport de 300 pagini asupra Operațiunii Gladio. În examinarea absenței arestărilor celor implicați direct în atentatele teroriste din Italia, raportul afirma: „aceste masacre, aceste explozii, aceste acțiuni militare au fost promovate, organizate sau susținute de persoane din interiorul instituțiilor de stat italiene precum și de persoane în legatură cu serviciile secrete americane”.
CIA a ajutat, în 1949, la crearea unității italiene a „armatei din spatele frontului”, numită SIFAR. Liccio Gelli, fost colaborator al naziștilor, s-a înrolat în Corpul de Contraspionaj al Armatei americane pentru a scăpa de pedeapsa cu moartea.
În 1950, Gelli a fost recrutat de SIFAR. Gelli fost și conducatorul vestitei Loje P2, calitate din care, în 1962, a dezvoltat relații cu generalul american Alexander Haig, care era asistentul Consilierului prezidențial al Securității Naționale, nimeni altul decât Henry Kissinger. Așa a ajuns Gelli intermediar între CIA și geneneralul De Lorenzo. Scopul inițial al Gladio, la dezvoltarea căreai contribuise și NATO, fusese de a organiza rezistența „în spatele frontului” în cazul unei invazii sovietice în Europa Occidentală.
Rețeaua „Gladio” se face vinovată, potrivit anchetelor din anii 1990, de asasinate, atentate, răpiri de oameni politici, bancheri, generali și ziariști, crime atribuie „terorismului comunist”.
În noiembrie 1990, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cerea dizolvarea imediată a Gladio și deschiderea unor ample anchete cu privire la activitățile din „cei 40 de ani de existență ai acestui serviciu secret paralel”. Rezoluția condamna organizația care pusese la cale „operațiuni armate în mai multe state membre ale Comunității Europene”, operațiuni care „au eludat orice control democratic, fiind derulate de serviciile de informații ale statelor respective, în colaborare cu NATO”.[1][2]
Rezoluţia Parlamentului European despre “Operaţiunea Glado”
În anul 1990, mai precis în 22 noiembrie 1990, Parlamentul European a avut curajul să propună şi să adopte o rezoluţie care demasca reţeaua teroristă “Gladio”, creată şi susţinută de serviciile secrete. Citez din această rezoluţie (o puteţi găsi pe site-ul eur-lex.europa.eu, la pagina 16):
Rezoluţie asupra Afacerii Gladio
Parlamentul European:
a) Având în vedere descoperirea de către mai multe guverne europene cu privire la existența de 40 de ani a unei organizaţii clandestine şi paralele, ce execută operaţiuni armate în mai multe state membre ale Comunității,
b) Întrucât de peste 40 de ani această organizație a scăpat de toate controalele democratice și a fost condusă de serviciile secrete ale statelor în cauză, în colaborare cu NATO,
c) Temându-se de pericolul ca o astfel de rețea clandestină să fi putut interveni ilegal în afacerile politice interne ale statelor membre, sau poate încă o fac,
d) Întrucât, în anumite state membre, serviciile militare secrete (sau ramuri necontrolate ale acestora) au fost implicate în cazuri grave de terorism și crimă organizată, după cum reiese din diverse anchete judiciare,
e) Întrucât aceste organizații au funcţionat și continuă să funcționeze complet în afara legii, deoarece acestea nu fac obiectul niciunui control parlamentar și de multe ori chiar şi cei din puterea guvernamentală sunt ținuţi în întuneric cu privire la aceste aspecte,
f) Întrucât diverse organizații “Gladio” au la dispoziţia lor resurse militare, care le conferă un potențial de acţiune necunoscut, punând astfel în pericol structurile democratice ale țărilor în care operează sau au operat,
g) Întrucât există o mare îngrijorare că operaţiunile lor nu sunt supuse nici unei forme de control democratic și sunt clandestine într-un moment când cooperarea comunitară mai mare în domeniul securității este un subiect constant de discutii,
Parlamentul UE:
1. Condamnă crearea rețelelor clandestine operaționale şi manipulatoare și solicită o anchetă completă cu privire la natura, structura, obiectivele și toate celelalte aspecte ale acestor organizații clandestine sau ale oricăror grupuri desprinse, cu privire la utilizarea lor pentru a interfera ilegal în afacerile politice interne ale țărilor în cauză, cu privire la problema terorismului în Europa și posibila coliziune dintre serviciile secrete ale statelor membre sau ale țărilor terțe;
2) Protestează puternic faţă de posibilitatea ca anumite forţe militare ale SUA și NATO să fi încurajat crearea în Europa a unei rețele clandestine de informații și operaţiuni;
3) Invită guvernele statelor membre să demonteze toate rețelele paramilitare militare clandestine;
4) Invită organele judiciare din țările în care prezența unor astfel de organizații militare a fost constatată pentru a elucida pe deplin compoziția și modul de operare și pentru a arăta acţiunile pe care le-au luat pentru a destabiliza structura democratică a statelor membre;
5) Solicită tuturor statelor membre să ia măsurile necesare, dacă este necesar, prin crearea comisiilor parlamentare de anchetă, pentru a întocmi o listă completă a organizațiilor active în acest domeniu, şi, în același timp, de a monitoriza legăturile cu serviciile de informații ale statului respectiv și legăturile lor, dacă este cazul, cu grupările teroriste;
6) Invită Consiliul de Miniștri de a furniza informații complete cu privire la activitățile acestor servicii secrete;
7) Invită comisia sa competentă să ia în considerare o audiere pentru a clarifica rolul și impactul organizației “Gladio”, precum și a altor organisme similare;
8) Încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Secretarului General al NATO, guvernelor statelor membre și guvernului Statelor Unite.
Această rezoluţie din 1990 a Parlamentului European este un act excepţional, pentru că e prima dată în istorie când un organism oficial internaţional recunoaşte că terorismul este creat şi întreţinut de serviciile secrete. Rezoluţia Parlamentului European arată clar că “serviciile militare secrete (sau ramuri necontrolate ale acestora) au fost implicate în cazuri grave de terorism și crimă organizată” şi că “anumite forţe militare ale SUA și NATO să fi încurajat crearea în Europa a unei rețele clandestine de informații și operaţiuni“. Ceea ce documentul oficial european vrea să spună este acela că CIA şi NATO a creat structuri clandestine militare, care au susţinut activităţi de terorism pe teritoriul Europei.
Ce s-a întâmplat în 1990, după adoptarea acestei rezoluţii? S-au destructurat aceste reţele clandestine? Probabil că nu. Probabil că ele au fost “coafate”, redenumite, restructurate, dar scopul a rămas acelaşi: cel puţin influenţarea, dacă nu crearea atacurilor teroriste, pentru a menţine populaţia în teroare, pentru a se oferi serviciilor secrete mai mulţi bani şi mai multă putere şi pentru a “fura” libertăţile oamenilor. Se pare că uităm prea repede istoria apropiată, iar rezoluţia Parlamentului European este un act excepţional, care dovedeşte atât de multe.[3]
Armatele secrete ale NATO
În afară de marea armată oficială internaţională, NATO mai are şi alte “armate secrete”, care acţionează în diverse ţări, cu acordul tacit al guvernelor respective. Unul dintre scopurile acestor mici armate “de culise” este provocarea de atentate teroriste, în primul rând, pentru a menţine o atmosferă de tensiune şi de teamă, iar apoi – pentru a arăta cu degetul înspre alţi “vinovaţi”. Această informaţie şocantă a fost dezbătută pe larg de către Daniele Ganser, un profesor elveţian de istorie contemporană al Universităţii Basel, în cartea sa intitulată chiar “Armatele secrete ale NATO”. Volumul a suscitat deja vehemente polemici la nivel internaţional.
Operaţiunea “Steaguri false”
Astfel, profesorul elveţian susţine că, la puţin timp de la terminarea celui de-al doilea război mondial, şi în special în perioada Războiului Rece, au fost înfiinţate mai multe structuri secrete ale NATO, echipate, finanţate şi antrenate de CIA şi de serviciul secret britanic MI6. Iniţial, aceste structuri au avut rolul de a combate forţele armate ale Uniunii Sovietice în caz de război. Mai târziu, însă, activitatea lor s-a diversificat, astfel că au ajuns să organizeze atentate teroriste chiar pe teritoriul ţărilor aliate din Europa de Vest, beneficiind de tăcerea complice a autorităţilor. Scopul principal al acestor atacuri a fost acuzarea organizaţiilor de stânga din statele respective, ştiut fiind faptul că Statele Unite au respins întotdeauna orice idee de socialism sau comunism. “Strategia tensiunii”, dar şi operaţiunea “Steaguri false”, au fost sintagmele folosite de NATO pentru a descrie şi a justifica actele teroriste puse în practică. Tensiunea şi teama întreţinute la nivel mondial au fost şi sunt nişte arme redutabile, susţine Ganser, pentru că permit manipularea fără probleme a cetăţenilor oricărei ţări.
Andreotti a recunoscut existenţa structurii Gladio
Numele generic al “armatei secrete” NATO a fost “Stay Behind”, dar cele mai importante structuri clandestine au fost ceea ce s-au numit “Clandestine Planning Committee” (CCP) şi “Allied Clandestine Committee”, care au acţionat pe teritoriul unor ţări vest-europene, printre care s-au numărat Italia, Franţa, Belgia, Spania, Portugalia, Luxemburg, Germania. Spre exemplu, în Italia, la sfârşitul anilor `70, serviciile secrete s-au folosit de “armata din culise” NATO cu numele de cod “Gladio”, pentru a pune la cale atentate prin care să discrediteze mişcarea socialistă italiană care, la vremea respectivă, deţinea un loc important în Parlament. De-abia la începutul lui 1990 fostul premier italian Giulio Andreotti a recunoscut existenţa structurii Gladio, iar judecătorul Felice Casson, care ancheta circumstanţele producerii unui atentat (la Peteano), a descoperit adevărul: acesta nu fusese comis de militanti extremişti de stânga, aşa cum se susţinea oficial, ci de un anume Vincenzo Vinciguerra, un extremist de dreapta, membru al Gladio. Deşi la începutul anilor `90 oficiali ai NATO şi diverşi lideri politici au anunţat că aceste structuri au fost dezactivate, profesorul Ganser este de părere că ele îşi continuă nestingherite activitatea şi astăzi, cel mult cu titulatură schimbată. Un argument în acest sens îl constituie faptul că, în perioada menţionată, Parlamentul European a adresat un protest atât lui Bush senior, cât şi organizaţiei NATO. Demersul a rămas până în ziua de azi fără niciun răspuns.
Acuzaţii reciproce în Germania
Pe tema structurilor secrete NATO, în Germania a avut loc un adevarat duel oficial între socialişti (la putere în anii `90) şi creştin-democraţi (CDU). Când primii au strigat în gura mare că este un “ruşinos scandal national”, creştin-democraţii au răspuns că şi ei pot dovedi faptul că socialiştii, în frunte cu Willy Brandt, au luat parte la această “conspiraţie a armatelor secrete”. De acuzaţii mascate a avut parte, mai recent, şi actualul cancelar german Angela Merkel. Când a vrut să reproşeze Statelor Unite că închisorile secrete, dar şi tratamentul prizonierilor de la Guantanamo sunt ilegale, administraţia Bush i-a răspuns imediat că este mai bine să păstreze tăcerea asupra acestor subiecte delicate, cu atât mai mult cu cât serviciile secrete germane au contribuit la declanşarea războiului din Irak.
Atentate regizate la cel mai înalt nivel
În lucrarea profesorului Ganser un loc aparte îl deţin unele atentate din Iran şi Egipt, care au fost atribuite, în varianta oficială, comuniştilor iranieni şi, respectiv, musulmanilor. Adevărul a fost cu totul altul: în 1953, premierul iranian Mohammed Mossadeq a fost înlăturat de la putere cu ajutorul agenţilor MI6 si CIA. Ulterior s-a aflat că lovitura de stat a fost orchestrată de agentul CIA Kermit Roosevelt, nepotul fostului preşedinte american Theodore Roosevelt. Miza acestor războaie de culise a fost, de fapt, controlul rezervelor de petrol. Cât priveşte atacurile comise în Egipt şi atribuite musulmanilor, în ceea ce s-a numit “afacerea Lavon”, s-a dovedit că autorii lor au fost agenţi ai Mossadului, care urmăreau ca trupele britanice să nu plece din Egipt, garantând astfel securitatea Israelului.
Europa va pierde în faţa Americii
În fine, istoricul elveţian mai este de părere că pretinsele războaie împotriva terorismului pornesc, de fapt, de la dorinţa de a controla cele mai importante rezerve de petrol şi gaz. În această sfidare reciprocă geostrategică, Uniunea Europeana va pierde în faţa Statelor Unite, tocmai pentru că acestea controlează (neoficial) structurile NATO, inclusiv pe cele secrete. Or, dacă America pune mâna pe aceste rezerve, este de presupus că nu le va da pe gratis ţărilor europene, ci chiar la un preţ piperat. Statele Unite vor specula faptul (ştiut de foarte puţine persoane) că producţia de petrol din Europa (în special cea din Marea Britanie şi Norvegia) este în declin. Şi atunci, prin mijloace mai mult sau mai puţin oficiale şi legale, America îşi va impune propriile condiţii.[4]
Documentarul „Terrorstorm”
Operatiunea „Gladio” – documentar realizat de BBC in 1992
- Teodor Filip – Conspiratia Satanei – Tinta Romania”, vol. II, pag. 55-60.
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Opera%C8%9Biunea_Gladio
- https://evz.ro/gladio-reteaua-cia.html
- https://www.lovendal.ro
- https://yogaesoteric.net/armatele-secrete-ale-nato/
- Foto: Internet
- Video: YouTube
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.