Misterele ADN-ului uman

“În acest articol ne vom ocupa de descifrarea altor aspecte, la fel de interesante, care au legătură şi cu exprimentele efectuate în laboratoarele din lume. Ne vom referi doar la temelia ADN-ului, adică la cele două şiruri fundamentale care-l alcătuiesc, pe care-l vom numi ADN Primordial.

Din cercetările ştiinţei se cunoaşte faptul că informaţiile ADN-ului sunt trimise şi transmise în corpul nostru de către moleculele de ARN, purtătoare ale informaţiilor de la şi către ADN.

Cum Universul şi orice formă de viaţă au la bază cele două energii Yin şi Yang, şi cele patru elemente fundamentale – Focul, Apa, Aerul şi Pământul, rezultă că avem de-a face cu o matrice existentă în toate formele de viaţă – adică două forţe fundamentale care acţionează prin intermediul a patru elemente.
Modelul ADN-ului având două spirale, am putea considera că una dintre ele este Yin, iar cealaltă Yang.

Pentru a putea acţiona trasmiţând informaţiile în structurile din Univers, oricare ar fi ele, cele două spirale de ADN au nevoie fiecare de câte o pereche din cele patru elemente de bază, întâi pentru a putea face schimb informaţional între ele, şi apoi pentru a trimite rezultatul combinării lor către formele de viaţă.

Schimbul informaţional între cele două şiruri de ADN este necesar pentru menţinerea structurii organice vii în care ADN-ul respectiv există, altfel spus în orice formă de viaţă perpetuată. Astfel ADN-ul omului menţine permanent corpul într-o stare de funcţionare optimă, ori cel puţin aşa ar trebui să fie la modul ideal.

Structura de Foc şi cea de Apă din cele două şiruri alcătuiesc în organismul omului polarităţi care acţionează la modul sincron. Dar dacă tot vorbim de Foc şi Apă, ce elemente intră în joc din acest punct de vedere? Toate scrierile esoterice străvechi menţionează că la începutul Universului primul element a fost Focul, apoi Apa.

Putem considera acest Foc drept o energie care se manifestă la un nivel foarte mare, şi din acest punct de vedere ar putea fi identificat în prezenţa Heliului, iar Apa ar putea fi identificată cu Hidrogenul – etimologia celui de-al doilea element însemnând „a face apă”.

Deci cele două şiruri de ADN pot fi asociate cu Heliul şi Hidrogenul, fiecare dintre ele însoţindu-se de câte un element adiacent pentru a se putea combina informaţional cu celălalt şir. Am putea face încă o paralelă a celor două şiruri, şirul Foc este Eterul Luminic, iar celălalt de Apă este Eterul Gazos – adică o stare gazoasă a elementului Apă, sub forma unei anumite presiuni în ADN.

Astfel lumina din primul şir se propagă prin mediul gazos din cel de–al doilea cu ajutorul elementului Aer – suflul sau fluxul, determinând forţa de atracţie – elementul Pământ să intre în acţiune formând structurile vii. Nu întâmplător geneticienii au constatat că din cele patru nucleotide – Guanina, Citozina, Adenina şi Timina ele se combină între ele câte trei. Această combinţaie poate duce cu gândul ca aspect informaţional la Treimea prezentă în orice literatură esoterică. Aceste patru baze pot fi echivalentele celor patru elemente Foc, Apă, Aer şi Pământ.

Însăşi acţiunea din ADN a Eterului Lumină în mediul gazos determină manifestarea celorlalte două elemente, Aerul şi Pământul, şi în acest fel ne dăm seama, într-o oarecare măsură, ce se întâmplă în interiorul nostru microscopic. Iarăşi avem acţiunea perechilor pe polarităţi.

Şirul Foc fiind Yang trebuie să aibă contrapartea sa de tip Yin – moale, respectiv elementul Aer, în timp ce şirul Apă care este Yin trebuie să aibă contrapartea sa de tip Yang – tare, adică elementul Pământ. Ca să recapitulăm un pic, avem Foc şi Aer, şi ştim că în mediul ambiant focul este întreţinut de oxigen, şi Apă cu Pământ – adică materie organică, ceea ce în privinţa corpului nostru fizic chiar aşa este.

Elementul Pământ fiind cel mai dens arată chiar corpul fizic, ce conţine în el 70% apă. Şi ştim că fără apă nu putem trăi prea mult. Nu-i aşa că e minunat să ne gândim la modul în care am fost alcătuiţi şi cum funcţionăm, prin prisma unui asemenea model explicativ?

Având în vedere un asemenea model, ar trebui să ne întrebăm în ce măsură suntem dominaţi de un şir sau de celălalt? Pentru există oameni asemenea Focului – adică activi, dinamici, întreprinzători, iuţi, ageri etc. şi există oameni ca Apa – buni, blânzi, binevoitori, răbdători.

Aceasta poate fi latura pozitivă pe care ADN-ul şi inteligenţa sa sublimă o imprimă individului, căci există şi latura sa negativă – oameni mânioşi, aroganţi, stupizi, răi, ranchiunoşi etc. S-au realizat de altfel experienţe cu ţesuturi de ADN uman, efectuate în laborator, care au demonstrat că ADN-ul poate influenţa câmpul magnetic terestru precum şi orice formă de viaţă din mediul înconjurător.

Este fantastic, aşa e? Ori dintr-o astfel de perspectivă, este foarte important dacă în ADN-ul individului există combinaţii ce duc preponderent către manifestarea pozitivă a individului sau din contră, la o atitudine negativă de-a lungul timpului.

Şi o întrebare şi mai interesantă se ridică în urma rândurilor scrise mai sus: ce face ca manifestarea din ADN să fie pozitivă sau negativă? Există ceva care experimentează prin intermediul fiinţelor vii, şi deci şi prin intermediul oamenilor, aceste două căi?

Şi acest ceva, existând sub o formă superinteligentă, ce este sau mai bine zis cine este? Poate fi Creatorul? Noi îl ştim doar cu numele… Se apropie vremea când cu ajutorul minţii sau conştiinţei noastre îl vom cunoaşte şi la propriu, în interiorul ADN-ului nostru… Până atunci reflectaţi la cele citite…Nu de alta, dar cine ştie… poate într-o seară vă auziţi strigaţi pe nume, de o voce care parcă vine de nicăieri şi de pretutindeni…“[1]

SURSE

1. Facebook/Revista Cosmos
2. Foto: pinterest.com