Glanda pineală şi energia electromagnetică

„Glanda pineală realizează integrarea organismului uman în ritmurile temporale, arătând că este un senzor suficient de sensibil la modificările mediului exterior. Dar uneori o perturbare consistentă a calităţilor mediului exterior poate afecta funcţionalitatea acestei glande. Spre exemplu interacţiunea glandei pineale cu energia electromagnetică solară – în cazul furtunilor solare, adică în cazul unei cantităţi rapid crescute de energie electromagnetică în atmosfera terestră, determină un exces de melatonină, care va genera somnolenţă sau dimpotrivă hiperactivitate.

Efectele ulterior în cascadă ale influxului masiv de energie electromagnetică de la soare sunt în mod normal de scurtă durată, incluzând dureri de cap, palpitaţii, modificări ale dispoziţiei, şi stare de disconfort în general. Gândirea haotică sau confuză, şi de asemenea comportamentul imprevizibil cresc în aceste perioade. Furtunile solare pot influenţa emoţiile ducând la o amplificare a lor, atât a celor benefice cât şi a celor mai puţin benefice.

Sistemele HAARP uzează şi ele de energie electromagnetică a cărei creştere în atmosfera terestră, în cazul utilizării acestor sisteme, va determina afectarea funcţiei glandei pineale. Astfel, modificarea stării organismului pe care o produce acţiunea sistemelor HAARP este oarecum asemănătoare celei datorate furtunilor solare, cu diferenţa că durerile, stările proaste sau modificările de gândire care apar durează atât timp cât sistemele respective sunt în funcţiune, nu sunt de scurtă durată ca în cazul furtunilor solare, şi că aceste sisteme nu amplifică stările/trăirile benefice, ci invers.

Atât lumina cât şi energia electromagnetică invizibilă scad conversia serotoninei în melatonină. Deşi mecanismele sunt incomplet descrise, alterarea în producerea de melatonină datorită luminii par a fi aceleaşi ca cele datorate expunerii la câmpurile electromagnetice.”[1]

SURSE

1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7367
2. Foto: Internet