Miasnoi Bor, pădurea din Rusia în care se petrece fenomenul de cronomiraj

Distribuie!

„Miasnoi Bor este o pădure de lângă orașul Novgorod, Rusia. Pădurea este situată în zona numită Valea Morții, unde s-au înregistrat cele mai multe fenomene de cronomiraj din Rusia.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, sute de soldați germani și spanioli și-au pierdut viața în această pădure. Și în zilele noastre, în Miasnoi Bor pot fi întâlnite oseminte ale celor care au murit în crâncena luptă cu forțele sovietice.

Localnicii au numit Miasnoi Bor pădurea de carne. Cei care au vizitat zona au fost surprinși să constate că în pădure nu există păsări. Este un loc macabru, unde în liniștea apăsătoare se aud zgomote ciudate. Mai mult, cercetătorii care au studiat zona susțin că au avut viziuni colective.

Au fost martori la apariția unor umbre și siluete care se zăreau printre copaci. Pădurea adăpostește două lumi. Ziua este o liniște apăsătoare, iar noaptea, din pădure se aud zgomote înfricoșătoare. Miasnoi Bor este considerat un loc unde se produc numeroase fenomene paranormale. Se aud voci, multe dintre ele rostind cuvinte în germană sau zgomote cauzate de explozia obuzelor.

Miasnoi Bor, fenomene numite cronomiraj

Cronomirajul este un fenomen întâlnit încă din Egiptul antic. Este o iluzie optică colectivă reprezentând obiecte sau persoane care au legătură cu trecutul sau cu viitorul.

Viziuni asemănătoare au avut și cretanii care au asistat la adevărate bătălii, care în realitate, avuseseră loc cu sute de ani înainte.

China a fost scena unor astfel de viziuni, orașe plutitoare, dar și Moscova, unde pe cer a putut fi observată o cruce imensă.
Cercetătorii consideră că fenomenul de cronomiraj este un tunel temporal, care face legătura cu trecutul sau viitorul. Au fost cazuri în care persoanele care s-au apropiat de astfel de zone au avut stări de epuizare fizică și mentală.

Cercetătorul rus Henry Silanov explică acest fenomen prin faptul că pe suprafața pământului există benzi magnetice care înregistrează evenimente și imagini ale trecutului.”[1]

SURSE