„Spre deosebire de monedele Koson de argint, Kosonii de aur au fost menţionaţi în documentele cărturarilor încă din secolul al XVI-lea, când este atestată descoperirea unui tezaur important de monede (400.000 de galbeni şi mulţi sloi, potrivit cronicarului Gheorghe Şincai), în apele Streiului.
Potrivit cercetătorilor, staterii din aur proveniţi de la Sarmizegetusa şi din împrejurimile celorlalte cetăţi dacice au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos.
Monedele dacice cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti, însă istoricii susţin că au fost bătuţi pe teritoriul Daciei, în zpna Munţilor Orăştiei.
„Moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scrie Iudita Winkler, în articolul „Consideraţii despre moneda Koson”.
De-a lungul timpului, în afara comorii de pe Valea Streiului, mai multe descoperiri de monede Koson au fost atestate în zona Munţilor Orăştiei, cele mai importante fiind de la sfârşitul secolului al XVIII – lea şi de la începutul secolului al XIX – lea. În prezent, peste 25 de kilograme de kosoni, furaţi de braconierii cetăţilor dacice, sunt daţi dispăruţi, peste 1.000 de piese fiind recuperate de autorităţi, în urma anchetelor.”[1]
SURSE
Nicolae Paulescu, savantul care a descoperit insulina
Svastică pe ceramica geto-dacică de acum 2.000 de ani
Munții Siriu (Buzău)
Templul de la Şinca Veche - un loc plin de mistere în care se petrec fenomene paranormale
Minele din jurul comunei Rodna au îmbogăţit mai mulţi nobili maghiari din Transilvania şi chiar domnitori, care au profitat de bogăţiile din Munţii Rodnei
Ansamblul subteran din Munții Făgăraș
Misterul aşezărilor rupestre din Munţii Buzăului. Pereții grotelor au scrijelite simboluri încă nedescifrate
Misterioasele piramide ascunse din România
Peștera Coliboaia - cele mai vechi picturi rupestre din lume au fost descoperite în România
Istoria minelor din Munţii Rodnei: i-au îmbogăţit pe nobilii ardeleni şi pe domnitorii moldoveni
România, ţara castelelor şi conacelor bântuite
Misterele Peşterii Coliboaia din Munții Apuseni, care adăposteşte picturi rupestre vechi de peste 30.000 de ani, unice în lume
Citiți și...
Misterioasele piramide ascunse din România
Templul de la Şinca Veche - un loc plin de mistere în care se petrec fenomene paranormale
Nicolae Paulescu, savantul care a descoperit insulina
Svastică pe ceramica geto-dacică de acum 2.000 de ani
Ansamblul subteran din Munții Făgăraș
Misterele Peşterii Coliboaia din Munții Apuseni, care adăposteşte picturi rupestre vechi de peste 30.000 de ani, unice în lume
Misterul aşezărilor rupestre din Munţii Buzăului. Pereții grotelor au scrijelite simboluri încă nedescifrate
Minele din jurul comunei Rodna au îmbogăţit mai mulţi nobili maghiari din Transilvania şi chiar domnitori, care au profitat de bogăţiile din Munţii Rodnei
România, ţara castelelor şi conacelor bântuite
Peștera Coliboaia - cele mai vechi picturi rupestre din lume au fost descoperite în România
Munții Siriu (Buzău)
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.