Hiram Abiff, Maestrul Constructor al Templului lui Solomon, un personaj central în cadrul Francmasoneriei

Hiram Abiff este un personaj central in Francmasonerie. Legenda spune ca el este Maestrul Constructor al Templului lui Solomon, despre care se scrie pe larg in Vechiul Testament al Bibliei. In cele ce urmeaza veti citi un dialog intre binecunoscutul cercetator german, Jan Van Helsing, care intervieveaza un francmason de rang inalt cu privire la multe teme.

Ce consecinte are faptul sa crezi ca Lucifer este stapanul sau domnitorul lumii ? Ce inseamna acest lucru pentru fratele mason si pentru dumneavoastra personal ?

Nu mai trecut atat de naiv si increzator prin viata ca: „Dumnezeu va face sa fie bine”, pentru ca Dumnezeu caruia m-am incredintat, care guverneaza lumea, acesta nu este parintele milos, iubitor, ce iarta totul si care te mangaie intotdeauna.

Lumea nu ar functiona daca Dumnezeu ar fi asa cum ne dorim noi, asa cum ne-a explicat Iisus Hristos, ca ne primeste cu drag in bratele sale. Cum spune Margot Kabmann: „Nu poti cadea mai jos decat in mana lui Dumnezeu”.

Acest lucru este adevarat in general pentru ca acest Dumnezeu milos pe care masoneria il numeste „Suprem Being” exista, dar acesta exista spiritual – si in primul rand nu este singur! Dar pe Pamant, deci in materie guverneaza altul.

Ca initiat nu mai traiesc la intamplare increzandu-ma pur si simplu in Dumnezeu. Trebuie sa ai incredere in propriile tale capacitati si sa fii tot timpul constient de faptul ca in lume exista intotdeauna principiul bun si principiul rau; in orice moment, in orice loc trebuie sa ai in vedere ambele principii.

Acest lucru este important si este si ceea ce spune Biblia. Iisus cunostea acest lucru. Cand a intalnit Satana in desert stia exact in fata cui se afla – in fata stapanul lumii. Iisus nu a inceput o discutie cu acesta pentru ca stia exact ca este el. Iisus a fost supus incercarilor, dar le-a rezistat cu succes. Noi suntem supusi incercarilor in fiecare zi si trebuie sa fim constienti de acest lucru.

Regasim acest lucru si in povestea lui Hiob. Daca Hiob era un om atat de extraordinar si de bun, cum este descris in Biblie, atunci un Dumnezeu iubitor nu ar admite ca un diavol plictisit sa chinuie acest om.

Dar Satana a facut parte din comunitatea fiilor lui Dumnezeu, s-a plans cu privire la Hiob si a spus in fata lui Dumnezeu: „Lui Hiob ii merge asa de bine pentru ca-i indeplinesti orice dorinta, dar daca o sa-l chinui si o sa-l superi vreodata un pic, atunci o sa te scuipe in fata si n-o sa te mai slaveasca.”

Dumnezeu i-a raspuns: „Poti sa incerci odata. Fa orice cu el, numai sa nu-l omori.” Atunci acesta i-a omorat copiii lui Hiob, i-a luat bunurile si sanatatea, s-a jucat cu el, l-a chinuit. Ar permite un Dumnezeu milostiv acest lucru ? Dupa logica noastra nu. In Biblie scrie ca Dumnezeu a facut acest joc cu Satana. L-a lasat pe Satana sa-si faca jocul.

Exista si o explicatie in Zohar (n.a. Sefer ha Zohar este cea mai importanta scriptura din Kabbala) pentru acest lucru si anume cum de a fost posibil: pentru ca Hiob a adus in fiecare zi sacrificii. In fiecare zi a sacrificat ceva divinitatii, pentru cazul in care el sau copiii lui vor pacatui.

El a adus sacrificii numai pentru partea buna, dar nu a avut in vedere si partea rea. Deoarece nu a dat atentie raului, raul i-a atras atentia si i-a cerut sa-l ia in considerare. Hiob nu a fost destul de atent.

Ce este cu toata nedreptatea savarsita intentionat in toata lumea ? Copii chinuiti, batjocoriti sau omorati. Ar permite asa ceva un Dumnezeu, ca cel descris de Iisus ? Daca ar detine puterea necesara nu ar admite asa ceva niciodata, dar faptul ca acest lucru se intampla zlnic, neincetat, demonstreaza ca nu are aceasta putere.

Acesta este adevarul, acesta este crudul adevar. Stapanul asupra materiei si omului este Lucifer. Trebuie sa tragi concluzii si sa-ti adaptezi comportamentul in functie de acest lucru.

Imi pare rau, dar aici am o parere contrara. Eu, de exemplu, am puterea sa indepartez problemele din calea copiilor mei, dar astfel nu fac nimic benefic pentru procesul lor de dezvoltare. Principiul vointei libere da un sens numai atunci, cand acesta i se convine si omului. Normal, creatorul nostru – dragul Dumnezeu – are aceasta putere, dar atunci ce sens ar mai avea vointa libera, daca el rezolva toate problemele omului ?

Pai da, depinde cum privesti lucrurile. Aceste concluzii au fost trase de masoni si au dezvoltat o ordine mondiala, ce ia in calcul toate aceste probleme si care este pusa in practica astfel, incat sa fie acceptata de toata lumea.

Faptul ca pentru acest lucru trebuie sa moara o multime de oameni nu are nici o importanta. Reprezinta o parte a acestui proces. Aceasta nu este o idee masonica, ci rezultatul unei reflectii foarte profunde. Va mai repet inca o data: Francmasoneria nu invata asa ceva, dar invatatura contine acest aspect.

Suna foarte brutal. Eu, personal, nu vreau sa raspund pentru viata altor oameni… In tot Occidentul, Lucifer nu este perceput ca un iubitor de libertate.

Termenul de „Lucifer” este perceput negativ de societatea noastra si cine nu respinge acest termen este respins de societate. Termenul „Lucifer” semnifica „Luceafarul de dimineata” sau „Purtatorul de lumina”. In Biblie, Luceafarul de dimineata este descris ca fiind Cherub, unul dintre cei mai nobili ingeri creati vreodata de Dumnezeu.

Din cauza arogantei sale, Dumnezeu l-a aruncat pe Pamant si l-a exilat din regatul cerurilor. In Biblie, cartea Esechil este denumita „Hiram regele din Tirus”. Este cunoscut in general, ca francmasonii trebuie si vor sa construiasca Templul lui Solomon.

Acest Templu este o cladire spirituala si masonii se inglobeaza ca pietre vii in acest templu. In ritualurile si legendele masoneriei regasim construirea istorica a templului. Cand Solomon a inceput constructia Templului dupa planurile tatalui sau, regele David, Hiram, regele din Tirus, si-a adus aminte de relatie buna ce a avut-o cu regele David.

Acesta i-a oferit fiului acestuia, regele Solomon, ajutorul la constructia templului si i-a furnizat materialul deconstructie. Asa este scris in Biblie. Dar daca regele din Tirus este Lucifer, luceafarul diminetii, atunci cititorul critic al Bibliei trebuie sa aiba anumite suspiciuni.

Putem pleca cu siguranta de la premisa ca masonii sunt oameni culti si suspiciosi ce se gandesc foarte profund la toate lucrurile pe care le fac si vor cunoaste cea mai profunda semnificatie a Templului lui Solomon.

Conform relatarilor din Biblie, Templul a fost construit fara sa se auda sunetul uneltelor pentru ca tot materialul a fost livrat in stare fina. Templul parca a fost construit de mana fantomelor. Acum incepe sa intelegem aceasta chestiune.

Totul se invarte, deci, in jurul Templului lui Solomon ?

Templul lui Solomon formeaza epicentrul gandirii si a actiunilor masonice, este epicentrul ritualurilor masonice pana la gradele superioare. Templul lui Solomon reprezinta cel mai mare mister exterior si interior al masoneriei. Acest Templu este misterul omenirii.

In acest context trebuie avut in vedere si faptul ca templierii se numeau „Cavalerii Templului lui Solomon”. Cine rezolva acest mister a patruns cu adevarat in profunzimea cunoasterii omenirii. Pentru aceasta cunoastere, fiecare initiat a parcurs un drum de mai multi ani.

Cine era reputatul rege Solomon, atat de slavit de masoni ?

Regele Solomon a fost daruit de Dumnezeul sau cu toata intelepciunea, iar intelepciunea sa depasea intelepciunea tuturor celorlalti pamanteni. Din ce consta, deci, intelepciunea sa ? Din faptul ca a vrut sa despice copilul unei tarfe in doua ? In Biblie scrie destul de clar, ca Solomon vorbea despre animale si plante. Din aceasta nu recunosti neaparat intelepciune.

Coranul este mai detaliat in acest sens. In Coran scrie ca regele Suleiman vorbea cu animalele si plantele si ca acestea ii dadeau o multime de indicii pe care le utiliza cu succes. Se spune ca Suleiman a fost cel care i-a supus pe Jinn. In perceptia araba, „Jinn” sunt demoni.

Suleiman-Solomon i-a fortat pe Jinn sa-i construiasca templul. Acest lucru chiar este remarcabil. Datorita faptului ca masonii stiu de obicei mai multe decat invatatii laici, or fi avand motivele lor ca sa construiasca si ei un astfel de Templu.

Cine, exact, era Hiram ABiff, Maestrul Constructor al Templului lui Solomon si ce rol joaca el in cadrul Francmasoneriei ?

Maestrul Constructor, Hiram Abiff, ce s-a nascut in jurul anului 900 i.Hr., joaca un rol central in cadrul Francmasoneriei. Putem afirma ca masoneria ioanita (lojile albastre) nu ar exista fara Hiram Abiff. Hiram Abiff este Maestrul Constructor al Templului lui Solomon si este ucis de trei companioni rebeli.

Acesti companioni voiau sa afle de la el cuvantul de maestru pentru a primi mai multi bani la plata de seara, decat le-ar fi revenit in mod normal. Maestru Hiram Abiff nu le-a divulgat cuvantul si l-a luat cu el in mormant. De atunci, omenirea cauta cuvantul pierdut.

Multe grade masonice se ocupa de cuvantul de maestru pierdut. Din Biblie stim numai ca tatal sau a fost un tiran si mama sa provenea din tribul Naftali. Aceasta este numita „Vaduva din Naftali”. Hiram Abiff este privit in literatura masonica la un nivel atat de inalt incat literatura existenta ar putea umple sali intregi.

Cu privire la Hiram Abiff am gasit urmatoarea poveste interesanta: exista asa numita „Legenda a Templului” sau „Legenda Adonhiram”. Hiram Abiff este numit si „Adohiram”, iar „Adon” semnifica „stapan” in ebraica.

Acest Hiram Abiff nu a fost un muritor oarecare pentru ca strabunul acestuia era Cain, iar conform legendei Adonhiram provenea direct de la Lucifer. Mama lui Cain era Eva, dar tatal nu a fost Adam, ci ingerul Iblis-Lucifer.

Conform legendei, Dumnezeu era gelos pe geniul transmis de Lucifer urmasilor sai si i-a alungat pe Adam si Eva din paradis. Diferenta dintre Abel (cel procreat de Adam si Eva) si Cain (din relatia Eva si Lucifer) a fost aceea ca urmasii lui Adam aveau suflete de sclavi, dar urmasii lui Lucifer erau liberi. Tatal lui Hiram Abiff moare inainte de nasterea acestui. De aceea, Hiram Abiff este numit si „Fiul Vaduvei”.

Acest lucru este corect. Asa suna in mare parte legenda. Totusi, aceasta este o varianta, pe care o cunosc putini masoni de grad superior. Chiar daca nimeni nu stie ce este adevarat din aceasta legenda, aceasta este de mare importanta pentru masonerie. Si aici vedem rolul lui Lucifer.

In sfera legendei masonice apar doi Hiram. In acest caz trebuie evitata confuzie intre acestia doi. Acestia sunt Hiram – regele din Tiros si Hiram Abiff – Maestrul Constructor al Templului lui Solomon.

Hiram, regele din Tiros, furnizat regelui Solomon materialele de constructie, iar Hiram Abiff, Maestrul Constructor, a confectionat obiectele de arta in acest templu. Exista un substrat delicat cu privire la cine era in realitate acest Hiram, regele din Tiros.

Am relatat, pe scurt, mai sus, despre acest lucru. Regele Hiram nu era altcineva decat ingerul cazut, ce a fost creat de Dumnezeu si la care Dumnezeu nu l-a iertat, iar din acest motiv a fost alungat pe Pamant – Lucifer.

Istoria constructiei Templului cu regele Solomon se deruleaza astfel, regele din Tiros, adica lUcifer este dispus sa furnizeze regele Solomon materialul de co0nstructie pentru Templul sau, pentru ca acesta nu putea construi singur Templul cu poporul sau din anumite motive.

Daca era vorba de un Templu, atunci trebuia sa se indrepte catre astfel de entitati sau spirite ca regele din Tiros si anume un inger cazut, care stia cum arata originalul Templului din ceruri – doar l-a vazut personal.

Regele din Tiros, Lucifer, cu siguranta nu va pune personal mana la lucrarile de constructie si nici nu va participa personal. Acesta va trimite pe cineva care are iscusinta mestesugareasca de a construi acest Templu. Acesta este Maestrul Constructor Hiram Abiff.

Daca le combini corect, constati ca Hiram – regele din Tiros, era Lucifer in persoana si Maestrul Constructor al Templului lui Solomon, Hiram Abiff, un descendent al lui Cain, fiul lui Lucifer. Deci putem afirma ca este un proiect de familie.

Exact! Pe aceasta tema, masoneria reactioneaza foarte alergic, cand este adusa in discutie! istoria legata de Iblis o gasim in Coran, unde este descris ca Dumnezeu a cerut tuturor ingerilor sa ingenuncheze in fata creatiei sale, Adam.

Singurul care s-a opus a fost Iblis. In urma acestei nesupuneri acesta este respins de Dumnezeu. In Islam, ingerul Iblis este denumit si Satan sau Seitan – el este adversarul, el este Lucifer.

Acest Iblis-Lucifer a fost atras de frumusetea Evei si l-a zamislit pe Cain. Sufletul lui Cain era astfel o scainteie a lui Lucifer si din acest motiv era mult superior sufletului lui Abel. Totusi, Cain era binevoitor cu Adam si Abel. Dumnezeu l-a izgonit pe Cain din paradis din gelozie, iar Adam si Eva erau suparati pe Cain pentru ca el era motivul izgonirii.

Eva si-a dedicat toata dragostea lui Abel, care devenise din acest motiv arogant si pedepsea dragostea frateasca lui Cain cu dispret. Acesta a fost motivul pentru care Cain l-a ucis mai tarzsiu pe Abel. Dupa aceasta fapta, Dumnezeu a declarat uciderea lui Abel ca fiind de neiertat. Cain, pretiosul copil al lui Lucifer, a vrut sa atenueze durerea lui Adam si a Evei si si-a dedicat activitatea copiilor lui Adam.

Astfel el i-a invatat agricultura. Henoch, fiul lui Cain, i-a invatat secretele vietii sociale, iar urmasul acestuia, Methusalem, i-a invatat pe fiii lui Adam semnele scrierii. Lamech le-a aratat poligamia, iar fiul acestuia, Tubal Cain, i-a invatat despre prelucrarea minereurilor si a fierului.

Sa ne intoarcem la Maestrul Constructor, Hiram Abiff. Regele Solomon dorea neaparat sa se casatoreasca cu regina din Saba, aceasta ii acceptase deja propunerea, dar ea a vazut maretul Templu construit de Hiram Abiff si vroia sa-l cunoasca pe acest Maestru Constructor, care traia sigur si retras, fara sa dezvaluie cuiva descendenta sa.

Aceasta s-a indragostit de Hiram Abiff si era atat de incantata de constructia acestuia incat a vrut sa vada armata de muncitori a acestuia. Regele Solomon, care era gelos, a afirmat ca acest lucru era imposibil. Hiram Abiff a tras o linie orizontala si din mijlocul acesteia o linie verticala in jos, un „T” mistic si de indata i s-au alaturat toti maestrii, companionii si ucenicii, indiferent cat de departe se aflau in acel moment si asta cu toate ca erau de provenienta diferita si vorbeau limbi diferite.

Acesti peste o suta de mii de barbati s-au asezat in rand, ordonati dupa breslele lor si la miscarea mainii acestuia a intepenit toata armata. Astfel, regina Saba si-a dat seama ca in fata ei nu se afla un om obisnuit.

Prezentarea acestei situatii si realizarea constructiei Templului, cat si greutatile aparute la constructia Templului – si anume ca Maestrul Constructor a fost omorat de trei companioni – sunt reprezentate simbolic si ritualic in cadrul masoneriei.

Acest lucru are un motiv foarte, foarte profund, pe care trebuie sa-l avem intotdeauna in vedere, faptul ca masoneria a inceput sa construiasca Templul lui Solomon, acest Templu spiritual, care este Noua Ordine Mondiala.

De aici rezulta indubitabil faptul ca acesti indivizi, au la baza o istorie pe care putini oameni o cunosc. Scriitorul David Icke o expune pe larg in cartile sale „Secretul Suprem” si „Copiii Matricei”, unde arata ca, cei care conduc astazi planeta, in plan politic, economic, militar etc. nu sunt altceva decat aceeasi indivizi, care in timpuri stravechi au fost regi, regine, imparati, imparatese, printi si printese – acestia predandu-se stafeta din generatie in generatie, pastrand acelasi impuls, aceleasi idei de a controla planeta Pamant.

Practic, ei sunt descendenti reptilieni sau „descendenti dragon”, asa cum le plac celor din familiile regale sa se autoinituleze. Daca analizati cu atentie personajele, demonii, regii si reginele, o sa vedeti ca toti sunt „legati” in toata aceasta poveste. Ei fiind „descendenti dragon” isi aroga asa-zisul „drept divin” de a guverna populatiile „inferioare”, ei avand „sange albastru”.

Tot ceea ce a descris acest francmason de rang inalt, intervievat de Jan Van Helsing, este prezentat si in cadrul Tablitelor Sumeriene, unde apar reptilienii Anunnaki, care au conceput pe semiti, cu scopul de a-i folosi ca sclavi, iar cei mai apropiati de genetica lor, au fost desemnati sa conduca in numele lor, devenind astfel regi, regine, imparati si imparatese.

Referitor la Templul lui Solomon, regele David, David Icke scrie in cartea sa, „Secretul Suprem” urmatoarele:

După cum spune savantul şi cercetătorul L.A. Waddell:

„Nu există nici o dovadă scrisă, nici o referinţă greacă sau romană, care să ateste existenţa lui Avraam sau a oricărui alt patriarh ori profet evreu din Vechiul Testament. Nu există dovezi că ar fi existat Moise, Saul, Solomon, sau oricare din regii evrei, cu excepţia ultimilor doi sau trei”.

Povestea regelui Solomon şi a templului său reprezintă în cea mai mare parte simbolism curat. La fel ca şi în cazul lui Moise, nu există nici o dovadă că ar fi existat un rege cu acest nume. Înainte de scrierea textelor biblice de către leviţi, istoricul grec Herodot (485-425 î.Ch.) a călătorit în Egipt şi a studiat istoria acestuia şi a Orientului Apropiat.

El nu a auzit nimic de vreun imperiu al lui Solomon, de exodul în masă al israeliţilor din Egipt sau de distrugerea armatei urmăritorilor egipteni pe malul Mării Roşii. Platon a călătorit în aceeaşi zonă, dar nu a auzit nici el nimic despre aceste subiecte. De ce? Pentru că sunt numai invenţii. Cele trei silabe care alcătuiesc numele lui Solomon: Sol-om-on, sunt nume ale soarelui în trei limbi diferite.

Manly P. Hall scrie că Solomon împreună cu soţiile şi concubinele sale simbolizează planetele, lunile, asteroizii şi alte corpuri cereşti din casa sa – sistemul solar. Templul lui Solomon este un simbol al lumii soarelui. În legenda talmudică, Solomon este prezentat ca un maestru magician care înţelegea semnificaţia Cabalei şi putea să alunge demonii. Povestea sa este mai degrabă o expunere a simbolismului cunoaşterii secrete a leviţilor, sub acoperirea poveştii fabricate a „istoriei” ebraicilor.

Cartea Regilor şi Cronicile, care povestesc construirea Templului lui Solomon, au fost scrise la 500-600 de ani după ce evenimentele pe care se presupune că le-ar descrie ar fi avut loc. Exagerările din aceste texte sunt atât de mari încât sunt de-a dreptul hilare. Se afirmă că la construirea templului ar fi lucrat 153.600 de muncitori, timp de şapte ani.

Arthur Dynott Thomson a calculat că în epoca noastră, costul unei asemenea lucrări ar fi de 7,9 miliarde de lire sterline! Iar Thomson a scris acest lucru în anul 1872! Oare la cât s-ar ridica el în zilele noastre? Aceste cifre sunt de-a dreptul ridicole, dacă ar fi înţelese într-un sens literal. În realitate, ele trebuie înţelese în sensul lor simbolic.

Şi încă ceva: dacă Solomon nu a existat, ce ne-ar face să credem că „tatăl” său: regele David, a existat? Citesc tot felul de cărţi despre existenţa acestuia, dar singura sursă citată este Vechiul Testament scris de leviţi! Nu există nici o altă dovadă.

SURSE

1. Jan Van Helsing – „Organizatii Secrete 5 – Razboiul Francmasonilor”, pag. 63-67, Editura Antet, 2011.
2. David Icke – „Secretul Suprem”.
3. David Icke – „Copiii Matricei”.