Enigmele misteriosului „Obiect M”

„În a doua parte a secolului trecut, un mecanic auto din Estonia, în timp ce săpa o fântână, a dat peste un obiect dur, de proveniență necunoscută. Persoanele care au venit în contact cu bucățelele de metal desprinse din el s-au îmbolnăvit sau au murit. Cercetările efectuate de oameni de știință și de laboratoare performante au dus la niște rezultate neașteptate.

Efecte tragice

În 1984, Alexander Leonidovici Yașin (1911-1999), vicepreședintele Academiei URSS, a extins cercetările asupra obiectului M și a constatat că la 6,5 m adâncime apare un semnal „care indică un material magnetic puternic”. S-a încercat dislocarea obiectului cu ajutorul apei, dar din cauza înghețului lucrările au fost sistate. O echipă de ziariști ajunsă acolo a găsit în curtea lui Mitt două cercuri concentrice, cel exterior cu raza de 8-9 m, cel interior cu diametrul de 4 m.

Jurnaliștii au fost martorii unei întâmplări neobișnuite: la un moment dat, din toate părțile au început să vină zeci de pisici care s-au adunat în cercurile respective. Viivika Mitt, soția mecanicului, a spus că așa ceva se întâmplă deseori, pisicile vin, stau acolo ca și cum s-ar încărca cu energie și apoi pleacă.

În următoarele zile, unuia dintre operatorii care filma curtea a început să îi cadă părul, altuia i s-a încețoșat vederea și un al treilea a fost dus la un spital din Moscova cu maxilarele și sinusurile inflamate. Academicianul N.N. Socevanov i-a cerut lui Mitt să-și ia niște măsuri de protecție, dar acesta nu a ținut cont de recomandările primite. La scurt timp s-a îmbolnăvit grav, în 1980 nu mai putea merge iar în 1987 a murit.

Cercetări ulterioare

Viivika Heynrihovna Mitt, soția celui decedat, a acceptat ca în casa ei să se instaleze specialiști și aparatură de investigație. Aceștia trebuiau să stabilească care este natura obiectului și influența acestuia, la distanță, asupra obiectelor neînsuflețite; cum influențează acesta câmpurile biolectrice ale ființelor vii aflate în raza sa; ce câmpuri de radiații apar, care este intensitatea și sensurile acestora; dacă obiectul M are influență asupra simțurilor și conductivității organelor umane.

La sfârșitul investigațiilor supriza a fost una de proporții: în pământ se aflau nu unul, ci două obiecte bizare! Primul, notat de cercetători AO1, era din metal, avea forma unui elipsoid, adică arăta ca un corp geometric rezultat din rotirea unei elipse în jurul uneia dintre cele trei axe de simetrie ale sale. Obiectul avea dimensiunile de 17x12x3,5 m, era înclinat și se afla la o adâncime de 3-13 m.

Al doilea obiect, notat AO2, era tot din metal și de formă elipsoidală și avea un puternic câmp magnetic pulsativ. Acesta avea dimensiunile 9x4x3,5 m și se afla la 4,5 m adâncime. Cercetările au durat aproape 4 luni, până când un membru al echipei a fost lovit în piept, într-o zi, de „o rază verde triunghiulară”.

Omul a căzut jos și, când a fost tras de colegii săi de acolo, era deja mort și avea pe corp patru arsuri. Imediat toate activitățile au fost oprite și s-a propus ca investigațiile să fie continuate de o echipă specială care studia un OZN care se prăbușise mai demult și se afla într-un hangar la Vyborg.

O moarte suspectă

Institutul de Cercetări Speciale al Ministerului Apărării al URSS a preluat investigațiile și a hotărât să sape trei puțuri în jurul obiectului respectiv. În vara anului 1988 s-a preconizat că cercetările să fie reluate, lucru care nu s-a mai întâmplat pentru că, în luna septembrie, inginerul geolog Herbert A.Viydinga, director adjunct la Institutul de Geologie al Academiei de Științe din Estonia, despre care v-am vorbit în numărul trecut, a murit subit.

Din seiful său au dispărut toate documentele legate de „Obiectul M”. La scurt timp, Anne K Parve, personajul misterios descris în episodul anterior, s-a plâns că din geanta sa diplomat a dispărut, în mod inexplicabil, o bucată de metal din obiectul respectiv, fără ca geanta să fi fost forțată. După acestă declarație, savantul a fost găsit mort.

Ce ar putea fi „Obiectul M”?

Academicianul Nikolai Nikolaievici Socevanov (1910-1996), specialist în mineralogie dar și fondator al Comisiei Interdepartamentale de probleme oculte din cadrul Societății tehnico-științifice de inginerie radio, electronică și comunicații:

„Prin tehnici oculte se vede a fi un obiect oval, cu diametrul de circa 15 m, la o adâncime de 3-7 m, înclinat către est, la un unghi de 30o. S-ar părea că la mijloc are o grosime de 2,5-4 m și se subțiază spre margini. Aproximativ o treime din el se află sub casa lui Mitt. Greutatea carcasei este de aproximativ 200 de tone”. Interesant este că studiile magnetometrice efectuate în 1969, în zonă, în cadrul unor prospecțiuni miniere, au semnalat „existența unui strat de metal cu un unghi de depunere de 20-30o est”.

Geologii au măsurat câmpul magnetic și l-au găsit de 3.000 nanotesla. Pentru comparație, în jurul vulcanilor acest câmp este de 500-600 nanotesla, iar în Antarctida, deasupra lacului Vostok, despre care v-am vorbit în revistă, este de 1.000 nanotesla. Locuitorii casei lui Mitt, dar și cei din apropierea lor, spun că deseori se aud bufnituri înfundate, se aprind lumini ca „niște becuri palide” și se mișcă obiectele din casă.

Experții spun că aceste efecte tip poltergeist se produc datorită perturbării structurii spațio-temporale din acel loc, fiind vorba, probabil, de un fel de poartă care se deschide între lumea noastră și alte lumi. Din motive lesne de înțeles cercetările au fost continuate în secret. Este posibil ca acest obiect (obiecte) să fie o sondă extraterestră care are o anume misiune sau rol în evoluția planetei noastre.

De asemenea, s-a emis ipoteza că mașinăria își poate schimba puterea de radiație și că ar fi un generator care corectează sau influențează câmpul psy al pământului. În 1991, o echipă japoneză a obținut aprobarea să efetueze cercetări în zonă. Niponii, veniți cu aparatură super-sofisticată, s-au lovit însă de o mare greutate, apa din subsol care inunda mereu lucrările.

După un timp, din motive nepublicate, guvernul estonian a retras aprobările și japonezii, care au aflat ceva, dar nu au vrut să comunice gazdelor, au fost nevoiți să plece acasă. Unii cercetărori susțin că pe Terra ar exista mai multe astfel de generatoare, îngropate în diferite locuri, a căror misiune rămâne una necunoscută.”[1]

SURSE

1. http://www.lumeamisterelor.com/rubrici/enigme-extraterestre/enigmele-misteriosului-obiect-m-ii/
2. Foto: lumeamisterelor.com