Dr. Karl Pribram, fizician: „Creierul nostru este o mașinărie holografică într-un univers virtual”
„Creierul uman este o mașinărie holografică care funcționează într-un spațiu virtual. Aceasta este concluzia renumitului fizician Dr. Karl Pribram.
Creierul este unul dintre cele mai complexe și misterioase organe ale omului. De-a lungul anilor, muți au fost cei care au încercat să-i deslușească secretele, dar datorită complexității sale, nimeni nu a reușit să-i înțeleagă modul de funcționare.
Încă o dată fizica cuantică își dezvăluie secretele și omul de știință Dr. Karl Pribram a reușit să facă o descoperire care schimbă întreaga perspectivă asupra lumii înconjurătoare. În primul rând, trebuie să reamintim că erudiții, încă din cele mai fragede timpuri, susțineau că realitatea este relativă și ea există doar datorită percepției noastre.
Această teorie nu a fost pe deplin înțeleasă, probabil pentru că nu au existat prea multe argumente, dar în prezent lucrurile tind să se schimbe dramatic. Pribram a realizat un experiment prin care dorea să înțeleagă cum este structurată memoria în creier.
În urma studiilor, a ajuns la concluzia că informațiile nu sunt stocate într-o anumită formă sau ordine în creier, ci ele există pe întreaga sa suprafață. Cu ajutorul teoriei holografiei, specialistul a înțeles că memoria nu este stocată în niște sertare frumos ordonate. Ea este stocată ca un tot și există pretutindeni în creier.
De exemplu, dacă mărul în formă holografică este tăiat în jumătate și luminat cu un laser, fiecare jumătate va prezenta tot mărul, ca și cum ar fi întreg. Acesta este exemplul cel mai bun care descrie sistemul de stocare al memoriei în creier. Amintirile sunt stocate sub forma unor impulsuri care se intersectează în tot creierul. Fiecare parte a creierului conține în același timp întreaga parte a memoriei, ceea ce înseamnă că el este de fapt o hologramă.
Fizicianul și matematicianul de origine maghiară, John von Neumann (1903-1957), a fost unul dintre cele mai strălucite genii ale secolului trecut. El a reușit să calculeze capacitatea de stocare informațională a creierului. Aceasta este de 2.8 x 10 la 20 (280,000,000,000,000,000,000) biți. Capacitatea este un fantastică și astfel se explică receptivitatea omului la informații noi, dar și de data aceasta creierul funcționează precum o hologramă.
De exemplu, după developarea plăcii, se trimite spre ea un fascicul de lumină care are aceeași poziție și distribuție ca și unda de referință folosită la înregistrare. Franjele de interferență înregistrate pe placa fotografică acționează asupra acestui fascicul ca o rețea de difracție și generează o undă difractată, undă care are aceeași formă ca și cea venită de la obiectul holografiat și produce pe retina ochiului aceeași imagine ca și obiectul real.
Cu toate acestea, atunci când unghiul se schimbă, imaginea se schimbă și ea. Pornind de la acest principiu, fizicienii au reușit să demonstreze că în câțiva centimetri pătrați de film holografic pot fi stocate informațiile echivalente în 50 de Biblii.
Holograma funcționează precum creierul și viceversa. În consecinţă, concluzia este că creierul uman este o hologramă, mult mai sofisticată, care își duce existența într-un spațiu virtual.”[1]
SURSE
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.