Cum arăta Sarmizegetusa Regia în Antichitate?

„Aşezarea Sarmizegetusa Regia, de pe Dealul Grădiştii, era formată din trei părţi dinstincte: cetatea, incinta sacră şi cartierele unde se aflau construcţiile civile.

Potrivit istoricilor, întreaga aşezare a Sarmizegetusei era dotată cu instalaţii de captare şi de transport a apei potabile şi de drenare a apei de ploaie. În Sarmizegetusa Regia au funcţionat la un moment dat şapte temple, afirmă Cristina Bodo, în lucrarea „Munţii Orăştiei, centrul regatului Dac”, publicată în Monografia judeţului Hunedoara.

Potrivit istoricului Hadrian Daicoviciu, Sarmizegetusa era şi un loc de refugiu al dacilor. „Aşezarea avea şi o cetate, cuprinzând o suprafaţă de circa trei hectare între zidurile ei cu plan neregulat. Dar Sarmizegetusa n-avea în primul rând însemnătate strategică; spre deosebire de celelalte cetăţi care domină ţinutul dimprejur, aceasta, deşi se află la 1200 metri înălţime, este ea însăşi dominată de înălţimile înconjurătoare mai mari.

E, prin urmare, o cetate de refugiu, menită să adăpostească numeroasa populaţie din împrejurimi. La Sarmizegetusa, locuinţele aşezării civile se întindeau în afara zidurilor cetăţii pe distanţa de vreo trei kilometri, înşirându-se pe terasele Dealului Grădiştii şi lăsând, pare-se, între ele adevărate străzi”, scria Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii, publicat în 1965.”

Sursa: Daniel Guta – https://adevarul.ro/locale/hunedoara/cele-10-secrete-sarmizegetusei-regia-fost-cucerita-distrusa-romani-inseamna-decebalvs-per-scorilo-misterele-sanctuarelor-solare-1_5522c96c448e03c0fd483a91/index.html

Foto: Internet