„Cultura Cucuteni reprezintă vârful de dezvoltare al culturilor neolitice din Europa (5.000 – 3.500 î.e.n.). Performanțele la care a ajuns populația cucuteniană sunt absolut uimitoare, iar ele ar trebui cunoscute de toți românii!
Acum 6 – 7.000 de ani, cucutenienii aveau case cu etaj și case ridicate pe piloni, comunitățile lor trăind în așezări de până la 20.000 de case, aranjate planimetric, ceea ce ne spune că era o societate bine organizată și din punct de vedere administrativ.
Gândiți-vă la faptul că o așezare cu 20.000 de case putea să adăpostească 100.000 de oameni – un oraș măricel din România de astăzi – iar ca aceștia să aibă tot ce le trebuia, era necesar să fie foarte bine organizați. Este de reținut că locuințele cucuteniene ajungeau și până la 200 mp, erau compartimentate, ceea ce sugerează că fiecare cameră avea o specificitate.
Cu o continuitate de peste 1.500 de ani, cucutenienii stabilesc și în această direcție un record european pentru acea epocă.
Dar poate cel mai uimitor lucru este reprezentat de incredibila calitate a ceramicii cucuteniene, o ceramică care își păstrează foarte bine calitățile și astăzi, după 6 – 7.000 de ani de ședere în pământ – pasta este de o calitate excepțională, greu de egalat, iar culorile, încă vii, realizate cu pigmenți naturali, reprezintă o enigmă pentru specialiști. Și ca și cum nu ar fi suficient, arta cu care sunt pictate multe dintre vasele cucuteniene ar putea fi privită ca artă modernă, datorită capacității de abstractizare a acestor oameni străvechi.
Surprizele nu se opresc însă aici. Tot în cultura Cucuteni descoperim vase care prin ceea ce reprezintă sau prin simbolurile folosite ne bulversează cu adevărat.
Astfel, cu o vechime de peste 6.000, descoperim un animal pe roți cu ax (cu mult înaintea primelor reprezentări de roți din Sumer) și, nu în ultimul rând, descoperim simbolurile Svasticii și Yin-Yang, cu aceeași vechime: peste 6.000 de ani, lucru care, coroborat cu prezența acestor simboluri în culturi și mai vechi din acest areal (Svastica este prezentă pe ceramica din cultura Turdaș Vinca încă de acum 7.500 de ani), pune în mod serios sub semnul întrebării originea lor asiatică.
Să nu uităm, de asemenea, că pe teritoriul României s-au găsit și cele mai vechi obiecte de podoabă din aur, aparținând culturii Cucuteni, cu o vechime de peste 6.000 de ani…”[1]
SURSE
Citiți și...

Falerele ritualice de argint din tezaurul dacic descoperit la Lupu (jud. Alba)

Istoria adevărată a României

Sfinxul care veghează de mii de ani la poarta Banatului

Gheorghe Leonida, românul care a creat chipul celebrei statui a lui Iisus de la Rio de Janeiro

Munții Buzăului: Babele de la Ulmet

Misterul „Manuscrisului de la Sibiu”, cartea din 1570 care conține date tehnice ale unor posibile rachete

„Ţara Luanei“, misterul din Munţii Buzăului

Coiful dacic de aur de la Coţofeneşti (judeţul Prahova)

În Carpaţii Apuseni, aurul a fost extras încă din Antichitate, atât din apele râurilor de munte, cât şi din perimetrele miniere

În anii '80, Nicolae Ceaușescu aproba efectuarea unor experimente în Munții Buzăului, locul derulării unor fenomene inexplicabile, care au atras atenția sovieticilor

Cetatea Devei – istorie






Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.