Camera Înregistrărilor – o Bibliotecă Universală aflată în apropierea insulei Bimini din Bahamas

by Departamentul Național de Informații (DNI) · Published marți, 19 iulie 2016 · Updated marți, 19 iulie 2016

Distribuie!

Edgar Cayce[1][2][3], considerat „ultimul profet al umanitatii”, a vorbit despre „Amfiteatrele Inregistrarilor Eterne”, locuri unde se afla toata istoria omenirii. Aceste locuri au fost alese de catre supravietuitorii Atlantidei, dupa distrugerea continentului, cu scopul de a lasa urmatoarelor generatii adevarul absolut.

Descoperirea Salii Proiectiilor din Muntii Bucegi, din august 2003, a confirm astfel afirmatiile lui Edgar Cayce, cu toate ca el nu a precizat nimic sau nu se stie sa fi precizat ceva referitor la astfel de „Amfiteatre” ascunse in Muntii Carpati.

Din Sala Proiectiilor pleaca trei tuneluri: unul catre Camera Inregistrarilor de sub Marea Piramida din Egipt, altul catre Tibet, iar celalalt, aflat in mijloc, coboara catre Centrul Pamantului, in Agartha. Sala Proiectiilor din Muntii Bucegi reprezinta o mina de informatii, aratandu-se astfel prin holograme, istoria adevarata a omenirii si alte informatii (astronomie, medicina, stiinta etc.).

In perioada octombrie 2003 – iulie 2004, o echipa romano-americana, alcatuita din 15 oameni, au avut misiunea de a efectua expeditii prin toate cele trei tuneluri. Desi nu au fost descoperite fiinte umane, au fost descoperite lucruri, care sunt bulversante pentru sistemul actual si pe care l-ar zdruncina din temelii daca ar fi facute publice.

In Camera Inregistrarilor de sub Marea Piramida din Egipt, acestia au descoperit ca in acea incapere, de forma unui cub, cu latura de 6 m, care a fost „plantata” in pamant, la 260 m adancime, se aflau mii de tablite, din care erau proiectate holograme cu informatii din istoria omenirii.

De asemenea, au mai fost descoperite cristale, o platforma antigravitationala, dar si o masina de calatorit in timp, ce se afla in mijlocul camerei, avand forma unui cilindru transparent. Aceasta masina facilita calatoria in timp la nivel de constiinta, nu fizic, iar persoana trebuia sa-si monteze pe cap mai multi senzori speciali. Aceste lucruri s-au descoperit pana acum si au fost facute publice de catre Radu Cinamar in cartile sale.

Camera Înregistrărilor – o Bibliotecă Universală aflată în apropierea insulei Bimini din Bahamas

Bimini este districtul cel mai vestic din Bahamas, fiind compus dintr-un lanț de insule situate la 100 de kilometrii, est de Miami, Florida. Bimini este cel mai apropiat punct din Bahamas de teritoriu continental al Statelor Unite și aproximativ la 209 km vest-nord-vest de Nassau, capitala Insulelor Bahamas.[3]

In 1993, in timpul unor scanari cu sonarul in zona de sud a insulei Bimini, a fost reperata o structura hexagonala, precum si unele unghiuri drept neobisnuite, cercuri concentrice si alte forme triunghiulare.

In 2002, EFC si ARE (Atlantis Search Findings) au finantat un proiect de scanare cu ajutorul satelitului a unei suprafete de 630 de km patrati in jurul Bimini. Scanarea a reperat o duzina de cercuri misterioase la sud de Bimini.

In 2003, Greg si Lora Mica au examinat mai multe din aceste cercuri, ei ajungand la concluzia ca aceste cercuri sunt naturale sau de origine recenta. In plus, la Andros a fost descoperita o platforma subacvatica, dar si o zona cu obiecte ce par a fi pietre, unii cercetatori considerand ca acestea au legatura cu Camera Inregistrarilor.

In 2003, Littles a efectuat, de asemenea, mai multe expeditii in Andros pentru a investiga structurile subacvatice enigmatice identificate pentru prima oara din aer in 1968 si 1969. Una dintre descoperirile cele mai interesante de la Andros a fost neasteptata: o platforma uriasa de piatra, pe trei nivele, a fost gasita in apa putin adanca in largul coastei. In luna aprilie 2003, ARE a lansat un comunicat de presa anuntand aceasta descoperire.

Membrii organizatiei ARE, fondata de Edgar Cayce, au efectuat nenumarate expeditii in cautarea ruinelor, dar si a Camere Inregistrarilor, ce au apartinut Atlantidei. Opt expeditii au fost la Andros.

Misterioasele piramide subacvatice de cristal

„Există şi alte mărturii care au apărut în decursul ultimilor 50 de ani, aparţinând unor cercetători sau martori oculari şi care vorbesc despre existenţa unor ruine pe fundul oceanului Atlantic, din care fac parte şi misterioase structuri piramidale de cristal. Citându-l pe faimosul „profet adormit” Edgar Cayce, care a făcut unele previziuni şi dezvăluiri cu privire la faptul că spre sfârşitul anilor 1960, Atlantida va începe să fie redescoperită undeva în zona insulelor Bimini (arhipelagul Bahamas), unele voci afirmă că misterioasele piramide subacvatice ar putea face parte din rămăşiţele legendarei Atlantida.

În anul 1970, câţiva savanţi americani au făcut publică descoperirea unor ruine subacvatice în jurul insuliţei Bimini, din arhipelagul Bahamas. Acestea sunt cunoscute astăzi sub numele de „drumul sau zidul din Bimini” şi se presupune că sunt vestigii ale Atlantidei.

În cercurile atlantologilor (pasionaţi de faimoasa civilizaţie a Atlantidei) se ştie că, în acelaşi an, un doctor naturopat pe nume Ray Brown din Mesa, Arizona a făcut o descoperie extraordinară, în timpul unei scufundări în zona arhipelagului Bahamas. Aflat cu încă patru persoane în căutarea unor comori scufundate pe vremea conchistadorilor spanioli, Brown afirmă că ar fi dat peste o mare piramidă de cristal, cu vârful făcut din lapis lazuli (piatră semipreţioasă de culoare albastru intens). Ray a fost invitat în anul 1980 să îşi prezinte descoperirile în cadrul emisunii televizate americane „In search of” („În căutarea”). Deasemenea, în anul 1984, faimosul cercetător american Charles Berlitz l-a intervievat pe Brown pentru a-i publica mărturiile în cartea sa „Atlantida: Al optulea continent”.

Ray Brown a mărturisit că, în timpul unei scufundări, s-a îndepărtat de însoţitorii săi, iar apoi a observat conturul unei piramide în adâncurile mării, sub el. Când s-a apropiat, a fost uimit să constate că nu existau urme de eroziune sau alge în structura piramidei, iar aceasta era făcută dintr-un fel de sticlă semitransparentă, ca un cristal. În interviul acordat televiziunii americane, Brown a afirmat că piramida era inclusă în cadrul unui complex de ruine. Urmându-şi curiozitatea, Ray a intrat în piramidă, ajungând într-o mică încăpere pătrată, cu tavan în formă de piramidă. Deşi nu avea lanternă totuşi, în mod misterios, era destulă lumină în interior încât să îi permită să vadă clar încăperea. El a descris-o ca fiind curată şi luminoasă, fără alge sau alte depuneri pe pereţi. O bară groasă de metal atârna de tavan, iar la capătul său se afla un cristal roşu, cu mai multe „feţe”. Dedesubtul ei, pe podea, se găsea o piatră inscripţionată, pe care era aşezată o farfurie din acelaşi material, având gravate cu bronz două palme. Înăuntrul celor două palme se afla o sferă de cristal de cuarţ de mărime mijlocie, cu o piramidă în interiorul său. La plecare, Ray a luat cu el sfera de cristal de cuarţ aflată în cele două palme de bronz. Brown afirmă că atunci când se îndepărta de piramidă a auzit clar o voce care i-a spus „ai luat ceea ce căutai, nu te mai întoarce niciodată.” Înspăimântat, Brown nu a mai revenit vreodată în acel loc şi a aşteptat cinci ani până să facă cunoscută lumii această descoperire. Singura dovadă palpabilă a experienţei sale este sfera de cuarţ pe care a luat-o cu acea ocazie din piramida subacvatică. Atunci când aceasta este fotografiată din diverse unghiuri, imaginile din interiorul său se modifică, arătând nu una, ci trei piramide, un ochi uman, sau o reţea de fire. La ora actuală, sfera este denumită „Ochiul lui Dumnezeu” sau „Orbul atlantean” iar Arthur Fanning, cel care o deţine în prezent, o arată tuturor acelora care vor să îi verifice autenticitatea. Se pare că în apropierea acestei misterioase sfere, acele busolei se învârt în sensul invers acelor de ceasornic.

Deşi s-au efectuat cercetări, nimeni altcineva nu a mai găsit vreodată misterioasa piramidă de cristal pe care afirmă Ray Brown că ar fi descoperit-o în anul 1970. Totuşi, în următorii ani, au mai survenit unele mărturii despre existenţa unor piramide subacvatice în regiunea arhipelagului Bahamas. Există unele voci care afirmă că energiile magnetice ale piramidelor uriaşe aflate sub apă ar fi responsabile pentru dispariţiile inexplicabile din Triunghiul Bermudelor.

Menţionări ale piramidelor subacvatice din zona arhipelagului Bahamas

În anul 1978, cercetătorul Ari Marshall a fotografiat o piramidă subacvatică din apropierea insulei Sal Cay, în zona insulelor Bahamas. El a putut vedea cu acea ocazie flash-uri de lumină, care ar fi putut fi, conform afirmaţiilor sale, emisii de energii sau gaze. Conform cercetătorului, apa din jurul piramidei nu era întunecată nici măcar noaptea.

La mijlocul anilor 1980, faimosul cercetător şi antlantolog american Charles Berlitz a condus o expediţie având ca scop studierea fenomenelor stranii de dispariţie care au loc în zona Triunghiului Bermudelor. Spre surprinderea echipajului, cu ajutorul sonarului (dispozitiv de detectare care foloseşte unde sonore, folosit în explorările subacvatice), au putut observa la o adâncime de 400m o formaţiune a reliefului care semăna într-un mod uluitor cu o piramidă. În urma cercetărilor amănunţite, membrii expediţiei au ajuns la concluzia că acea formaţiune în relief de pe fundul oceanului este o replică exactă a marii piramide a lui Keops din Egipt. Conform declaraţiilor lui Berlitz, Armatele Navale ale SUA şi Marii Britanii deţin unele hărţi ale Oceanului Atlantic care indică existenţa unei structuri piramidale la 23° şi 26′ Nord şi 79° şi 43′ Vest (nordul Cubei, în largul insulei Cay Sal), la o adâncime de 1500 de picioare.

Majoritatea mărturiilor despre uluitoarele piramide uriaşe de pe fundul Oceanului Atlantic vorbesc despre faptul că ele sunt realizate dintr-un fel de material ca o sticlă opacă sau un cristal şi nu prezintă niciun fel de asperităţi, eroziuni sau depuneri de alge. Am putea să ne întrebăm oare cum au ajuns aceste piramide pe fundul apei? Oamenii de ştiinţă îşi afirmă sceptiscismul spunând că este imposibil ca o structură din sticlă sau cristal să reziste în perfectă stare sub miile de tone de apă ale oceanului.

Unele voci afirmă că este posibil ca aceste piramide să fi fost la origine construite pe uscat, reprezentând în prezent vestigii ale unei străvechi civilizaţii dispărute în urma unui cataclism, cum este spre exemplu legendarul ţinut al Atlantidei.

Totuşi, după unele estimări, se pare că piramida subacvatică descoperită la începutul acestui an în Bermude nu ar avea o vârstă mai veche de 500 de ani, iar acest lucru nu face decât să adâncească şi mai mult enigma existenţei acestor piramide subacvatice din cristal.”[5]

SURSE