Armata australiană a pierdut fișierele OZN

“Armata australiana a pierdut fisierele OZN

Dupa insistente repetate din partea unor persoane care invocau legea libertatii de informatie, în ultimii ani, guvernul britanic a dat publicitatii o buna parte din dosarele sale detaliind sute de observatii OZN. Acest succes a avut ecou si în Australia unde se stia ca, de zeci de ani, oficiali militari au examinat minutios un numar de rapoarte privind întâlniri cu fenomene aeriene neidentificate. Ofiteri de informatii din Royal Australian Air Force (RAAF) analizau rapoartele privind observatii si raspundeau politicos prin scrisori tuturor celor ce pretindeau ca au vazut farfurii zburatoare, lumini inexplicabile etc. Unele dintre aceste cazuri fusesera catalogate chiar drept secrete.

Dar, dupa cum anunta, pe 7 iunie 2011, agentia Reuters, se pare ca militarii australieni au pierdut fisierele lor cu observatii OZN. Iata cum s-au petrecut lucrurile. Ziarul Sydney Morning Herald, în numele legii pentru libertatea informatiei, a cerut la un moment dat desecretizarea documentelor OZN, detinute de Departamentul Apararii al Australiei. Dupa doua luni de cautari, directorul adjunct responsabil cu desecretizarile, Natalie Carpenter, i-a declarat publicatiei ca „În efortul de a gasi aceste fisiere, biroul nostru a desfasurat cautari la Sistemul de Management al Înregistrarilor Apararii, Arhivele Nationale Australiene (din Canberra si Chester Hill), Arhivele apararii din Queanbeyan si Statul Major al Comandamentului Aerului, la baza militara Glenbrook. În ciuda acestor cautari, fisierele nu au putut fi localizate iar Statul Major al Comandamentului Aerului a acceptat, formal, ca ele sunt considerate pierdute”.

În urma cu circa sase ani, Asociatia Australiana de Cercetare OZN a reusit sa identifice existenta unor dosare despre care acum se afirma ca nu mai exista. Între acestea, cel mai vechi fisier, de 25 de pagini, clasificat initial ca „secret” se intitula „Aparitii neobisnuite de farfurii zburatoare la Woomera”, acoperind anii 1952-1955. Printre acestea era si raportul detaliat, facut de subofiterul G.E. Millard privind zborul unui obiect neidentificat în octombrie 1952. Desi l-a putut urmari prin radar timp de 24 de minute, nu l-a putut vedea cu ochiul liber, prin telescopul atasat la acest radar. Dupa investigatii îndelungate s-a tras concluzia ca anomalia putea fi un nor de zapada.

De-a lungul multor ani, RAAF a fost responsabila cu gestionarea, la nivel oficial, a „Observatiilor Aeriene Neobisnuite”. Aceasta functie a încetat în 1996, când o investigatie stiintifica a sugerat ca nu existau „motive imperioase” ca RAAF sa continue sa dedice resurse pentru a înregistra si investiga OZN-urile. În noiembrie 2000, armata australiana a decis sa nu mai primeasca rapoarte OZN, rugând populatia sa raporteze astfel de incidente doar la politie sau la organizatiile civile dedicate.

Singurul fisier gasit a fost cel intitulat „Raport privind OZN-uri; aparitii si fenomene stranii în Woomera”. Fisierul continea o serie de schite si descrieri ale observatiilor facute de persoanele care locuiesc în oraselele din zona Woomera, în centrul regiunii nepopulate din statul Australia de Sud, unde se gaseste si un poligon pentru testarea armamentelor.

Guvernul britanic recunoscuse oficial ca la poligonul Woomera s-au efectuat chiar si teste nucleare, din anii 1950 si pâna în 1963, când acestea ar fi fost încheiate. Uneori s-au semnalat si OZN-uri. De pilda, în toamna anului 1957, s-au detonat trei bombe atomice la Maralinga, aflata în zona Woomera. Savantii care evaluasera experimentul au vazut, uluiti, foarte clar, un OZN argintiu, rotund, cu partea de jos plata si un dom deasupra, parând sa exploreze locul. Dupa 15 minute, obiectul a tâsnit în sus si a disparut.

David Wright, organizatorul, în Surrey, Anglia, a unei conferinte britanice privind istoria rachetelor, a declarat acum câtiva ani reporterului Joe Mazzochi ca poligonul a fost folosit de fapt, pâna în 1978, pentru peste 4000 de teste desfasurate în 1969, 1975, 1976 si 1978 cu rachetele nucleare, numite „Falstaff”, sau uneori CQ941, prin care se verificau de fapt componente pentru îmbunatatirea rachetelor nucleare Polaris. Întrucât s-a considerat ca aceste teste au avut o importanta istorica, documentele privind poligonul Woomera, inclusiv cele cu observatii OZN, au fost colectate si pastrate separat.

Natalie Carpenter a declarat ca toate celelalte fisiere au fost pierdute sau distruse, „ca urmare a unor proceduri administrative normale”. Ziarul Sydney Morning Herald comenta ca disparitia lor poate alimenta teoriile conspirationiste. Tot ce a ramas este un pumn de taieturi din ziare si documente disparate din corespondenta formala purtata cu organismele guvernamentale.

DAN D. FARCAS”[1]

SURSE

1. http://www.revistamagazin.ro/content/view/9028/4/
2. Foto: Internet