Marea comoară a lui Decebal

Distribuie!

„Aflat în plin război cu romani, regele dac Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor sale în albia râului Sargeţia, care curgea în apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius.

„Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca să nu dea nimic pe faţă”, relata Dio Cassius.

Potrivit relatării istoricului, romanii au descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi a dat în vileag povestea. Comorile au ajuns în Roma, o dată cu alte prăzi care au totalizat peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint.

După cucerirea bogăţiilor Daciei, capturarea comorilor şi stăpânirea exploatărilor miniere, Traian devenise atât de bogat încât s-a arătat indulgent faţă de supuşii săi privind taxele pe care aceştia trebuiau să le plătească. A fost cuprins la scurt timp de febra construcţiilor grandioase care au schimbat înfăţişarea Romei, şi-a mărit numărul legiunilor şi şi-a răsplătit poporul cu generozitate.

„El dădu spectacole timp de o sută şi douăzeci şi trei de zile, în cursul cărora au fost ucise cam unsprezece mii de animale sălbatice şi domestice. Au luptat zece mii de gladiatori. De asemenea, în această vreme, Traian construieşte drumuri de piatră prin mlaştinile pomptiene, cu clădiri pe margini şi cu poduri măreţe. Topeşte toată moneda deteriorată. Întemeie biblioteci şi ridică în for o columnă foarte mare, atît spre a-i sluji]ca mormânt, cât şi ca o dovadă de măreţie a lucrărilor din for. Căci tot locul acela fusese muntos, iar el îl săpă atât cât se înălţă columna, şi în felul acesta făcu o piaţă netedă”, relata autorul antic Dio Cassius.

La mai mult de 19 secole din vremea lui Decebal, râul Strei – locul cel mai indicat al ascunderii comorii dacilor, a trecut prin mari transformări. În ultimele decenii, pe aproape 20 de kilometri în zona Haţegului, pe cursul râului au fost construite canale şi hidrocentrale, iar amenajarea hidrografică va continua şi în următorii ani înspre gura de vărsare în Mureş. De asemenea, unii cercetători susţin că râul învolburat care izvorăşte din Munţii Şureanu şi-a abătut cursul de-a lungul timpului.”[1]

SURSE

Citiți și...

Săcărâmb, satul de aur din Hunedoara

Misterele zidului dacic, o construcţie unică în Europa. Strămoşii noştri au inventat fortificaţiile care nu au putut fi străpunse de nicio armată a lumii antice

Legenda Lupului Dacic

Tezaure descoperite în Vrancea și legendele lor

Brăţările dacice din aur masiv. Brăţări autentice şi deosebite

Cum au sărbătorit romanii cucerirea Daciei: tezaurul lui Decebal, format din 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint, a ajuns pe mâna lui Traian

Poetul Mihai Eminescu era fascinat de civilizaţia geto-dacică şi a fost printre primii intelectuali români care a încercat ”restaurarea” originii dacice abandonată de Şcoala Ardeleană în detrimentul demonstrării originii latine şi descendenţei romane a poporului român