„Sub casele vechi, sub străzile pietruite, sub munţii din împrejurimi se ascunde o reţea vastă de tuneluri, care se întinde pe 600 de kilometri. Sunt galeriile vechilor mine de aur.
Atât de bogată în metale preţioase era zona, că timp de cinci secole şi jumătate, din munţii Săcărâmbului s-au extras aur şi argint fără oprire. Împărăteasa imperiului austro-ungar care stăpânea Ardealul în acele vremuri, a dispus ridicarea primei mine.
Un secol mai târziu, în mica localitate şi-a deschis porţile şi prima şcoală de ingineri minieri din România. Un loc în care specialişti de pe toate continentele veneau să se instruiască.
Aşa a câştigat localitatea supranumele de Eldorado al Europei. După secole de exploatare, mina şi-a închis, definitiv, porţile în 2006. Din fostele mine au mai rămas acum doar amintirile şi fotografii.
Autorităţile au deschis un muzeu al minei, în care turiştii pot vedea pe lângă fotografii de arhivă şi documente, şi o parte din uneltele folosite de-a lungul timpului în exploatarea aurului şi a argintului.”[1]
„Săcărâmb face parte din Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Săcărâmbul a fost un oraș minier unic în lume, pe teritoriul căruia au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale, două dintre ele fiind unice în lume, altele 5 fiind identificate doar în Africa de Sud.
Prima galerie minieră și-a făcut loc prin pereții muntelui în anul 1746, iar până astăzi s-a atins pragul sutelor de galerii. Timp de 128 de ani (1748-1876) complexul minier a fost considerat cel mai rentabil din Europa, obținându-se peste 40 de tone de aur din acest zăcământ.
Numele acestei localități a făcut repede înconjurul Pământului stârnind un interes deosebit în rândul oamenilor de știință, atât prin complexitatea structural-genetică a zăcământului dar mai ales prin raritățile mineralogice găsite aici. De acest zăcământ se leagă descoperirea și descrierea pentru prima dată în lume a mineralelor: krenerit, muthmannit, săcărâmbit (nagyagit), telurit, petzit, silvanit.
Dar Săcărâmbul a îmbogățit nu numai mineralogia cu minerale noi, ci și chimia cu un element necunoscut până atunci – telurul – demonstrând în același timp ca aurul intră în reacție chimică cu alte elemente. Interesul stârnit de zăcământul Săcărâmb este ilustrat de faptul ca el a constituit terenul de studiu a numeroși cercetători de la universitățile și instituțiile geologice din Viena, Budapesta, dar și de la academiile miniera din Freiberg, Bibram, Leoben și Graz.”[2]

SURSE
- https://observatornews.ro/social/special-povestea-vechilor-mine-de-aur-din-sacaramb-157098.html
- https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83c%C4%83r%C3%A2mb,_Hunedoara
- Foto: hunedoara.adevarul.ro
Citiți și...

Sferele luminoase din Munții Retezat-Godeanu

În Peștera Ciur Izbuc din Munții Apuseni se află urme de pași de om vechi de 36.500 de ani. Sunt cele mai vechi urme din Europa

Istoria furată a geților

Misterele din Subcarpații Buzăului

Roşia Montană, centrul istoric al aurului transilvan

Legende cum doar în Maramureş găsim: Uriaşul din Rozavlea şi aparatul de zbor inventat de Pintea Viteazul

Uriaşii din Munţii Buzăului

Reţeaua spionilor CIA din România. Cum colectau americanii informaţii din desene de mână sau mesaje cu cerneală invizibilă

România este țara ta, române!

Henri Coandă a construit primul avion cu reacție

Cetatea Poienari


Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.