Cloșca cu puii de aur – Tezaurul de la Pietroasa (județul Buzău) – Departamentul Național de Informații (DNI)

Distribuie!

„Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de „Cloşca cu puii de aur” a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţărani în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa (750 m). Tezaurul a fost descoperit de un localnic din Pietroasele, Stan Avram, şi de ginerele acestuia, Ion Lemnaru, în timp ce scoteau blocuri de calcar dintr-o carieră din zona cunoscută ca Via Ardelenilor.

Se întâmpla de Ziua Bunei Vestiri, pe 25 martie. Cei doi fuseseră tocmiţi să extragă piatră de la poalele masivului Istriţa, pentru a fi folosită la ridicarea zidului Episcopiei Buzăului. După ce au ridicat câteva blocuri de calcar, Ion Lemnaru şi Stan Avram au descoperit piesele comorii, într-o scobitură.

„Concentraţi, cei doi loveau cu vârful răngii de fier stâncile de calcar pentru a găsi piatră moale, care se ciopleşte uşor. Mişcând o lespede care <> sub lovitura răngii, cei doi au scos la lumină comoara: cel mai mare, cel mai celebru şi cel mai râvnit tezaur din Europa: vestita Cloşcă cu puii de aur”, scrie istoricul Marius Constantinescu, în lucrarea „Tezaurul de la Pietroasa – Cloşca cu puii de aur. Cercetări noi”.

La data descoperirii, Tezaurul de la Pietroasa era compus din 29 de piese, conform declaraţiei lui Ion Lemnaru, cel care a văzut primul grămada de obiecte prăfuite. Erau aşezate unele în altele şi unele peste altele, acoperite cu fibula mare, sugerându-i lui Ion Lemnaru imaginea unei cloşti care-şi apără puii. Ion Lemnaru şi Stan Avram nu au înţeles valoarea reală a obiectelor, crezând că au găsit nişte vase de alamă.

„Uimiţi şi speriaţi de minunăţia ce le-a căzut în mână, cei doi au învelit obiectele într-un pulover, le-au ascuns în coşul carului şi în amurg, apucând cu fereală pe uliţa dintre grădini, duc şi ascund comoara în podul casei lui Stan Avram. Aici au păstrat-o un an, fără să-i cunoască adevărata valoare; sau neîndrăznind să o recunoască. Nici nu-şi închipuiau ce vor pătimi”, scrie istoricul Marius Constantinescu.

Din tezaurul compus iniţial se pare din 22 de piese, s-au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kilograme. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, de 7,6 kilograme, o cană (oenochoe), o pateră (platou mai mic) cu decor în relief şi o statuetă în centru, un colan cu o inscripţie gravată cu caractere runice, un un colan simplu. Alte şapte sunt împodobite şi cu pietre preţioase. Tezaurul ar fi fost îngropat de vizigoţi sau ostrogoţi în secolele IV – V.”[1]

SURSE

Citiți și...

Misterele Muntilor Calimani: descoperirea unor pietre gravate cu insemne necunoscute !

Poveştile celor mai bogate mine de aur ale strămoşilor noştri. Locul unde aurul se găsea în fiecare piatră

Tunul Chindiei din Târgoviște

România în pragul unor transformări spirituale majore

Inscripţie misterioasă descoperită de un alpinist pe o stâncă în Munţii Țarcu

Câţi bani a primit Iuliu Maniu de la guvernul britanic ca să-l aresteze pe Ion Antonescu. Istoria loviturii de stat gândite de Winston Churchill în România

În Evul Mediu, secuii au fost măcelăriți de unguri

Ansamblul subteran din Munții Făgăraș

Sfinxul care veghează de mii de ani la poarta Banatului

Cuiul Dacic - realizat dintr-un misterios aliaj care îl face rezistent mii de ani fără să ruginească

Emmanuel de Martonne: "Voi, românii, sunteţi daci, pe aceştia ar trebui românii să-i cunoască mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă"