OZN-ul din Munții Neamțului

Printre acestea, se afla peste o suta de tablite din lut, imprimate cu pictograme, care constituie cele mai vechi semne de scriere sacra din lume, precum si doua ciudate structuri din piatra, una ca un OZN, iar cealalta, un Sfinx, identic cu cel din Bucegi, dar la scara mica, dupa cum prezenta Monitorul de Neamt.

Depozitul de idoli si amulete de la Vadu Rau

Profesorul Dumitru Ionita locuieste in comuna nemteana Farcasa si activeaza ca profesor de stiinte socio-umane la liceul din Borca. Este autorul a nu mai putin de 220 de studii si articole istorice, dedicandu-se descoperirilor arheologice, atat de bogate in tara noastra si atat de neexploatate.

In situl arheologic pe care l-a deschis la poalele Masivului Ceahlau, in punctul denumit Vadu Rau, Ionita a gasit 120 de tablite din lut ars, incriptionate cu simboluri protoliterate, datate din perioada anilor 5.500-5000 i. Ch.  Este vorba despre tablite din lut ars, unele de forme rectangulare, ovale sau rotunde, care prezentau pe una din fete diverse semne incizate: romburi franjurate, linii intersectate, puncte scobite, lucrate in aceeasi maniera ca tablitele de la Tartaria, facand parte din cultura Turdas-Vinca (4500-3700 i.Ch.).

Idolul Sfinxului si OZN-ul cu 90 de elemente

In acelasi sit arheologic deschis la Vadu Rau, profesorul Dumitru Ionita a facut o descoperire extraordinara. El a gasit o misterioasa structura din piatra, confectionata inteligent, nu un produs al naturii. Ovalul asemanator cu un OZN are greutatea de 12 kilograme, inaltimea de 14 centimetri si circumferinta de aproape un metru. Obiectul este compus din 90 de placute din piatra, imbinate intre ele cu un liant necunoscut, de o duritate extrema.

Un alt artefact foarte interesant este Sfinxul miniatural, care pare a fi o copie a celui din Bucegi. Este pus pe un piedestal de piatra, parand a fi un obiect de cult religios. Aceasta dovedeste ca pe Bucegi se afla un centru religios central, care dadea „modele de cult”.

Prof. dr. Dumitru Ionita crede ca la Vadu Rau se aflau ateliere de confectionare a idolilor si amuletelor religioase, iar arheologul Vasile Boroneant, care a cercetat siturile de la Cladova si Chitila, este de acord cu aceasta ipoteza, identificand aceleasi motive sacre in spatiul tarii noastre inca din neolitic si in Sumerul Mesopotamiei, cu peste o mie de ani mai tarziu.”[1]