Implicarea SUA în fraudarea alegerilor prezidenţiale din Mexic în 2006

Distribuie!

Încă un preşedinte care îşi vinde ţara

 

de Răzvan Popescu

 

Dovezi covârşitoare arată implicarea autorităţilor SUA şi a unor companii americane în alegerile prezidenţiale din 2006 din Mexic. Faptul că Felipe Calderon, cel care a câştigat alegerile, a fost candidatul favorizat de SUA, nu a fost o surpriză prea mare, având în vedere interesele SUA de a controla resursele energetice ale Mexicului. Încă din 2005, candidaţii la preşedenţie au fost audiaţi de reprezentanţii Camerei de Comerţ a SUA, care l-au ales ca favorit în cursa prezidenţială pe cel care promitea să slujească cel mai bine interesele SUA. A urmat finanţarea campaniei electorale, consilierea în campanie şi fraudarea alegerilor. În final, în luna august, Felipe Calderon a devenit “preşedintele ales democratic” al Mexicului.

SUA şi petrolul mexican

Sectorul energetic al Mexicului este invadat de capital american. Până în 2005, Guvernul mexican reuşise să păstreze controlul asupra industriei petroliere aplicând restricţii foarte severe pentru investitorii străini. Compania Petroleos Mexicanos (Pemex), a cincea companie petrolieră din lume, exportă 80% din producţie în SUA. 60 de procente din veniturile acestei companii reveneau guvernului mexican, reprezentând aproape jumătate din veniturile acestuia. Restricţiile privind investiţiile străine în exploatarea petrolului mexican sunt trecute în constituţia ţării.

În iunie 2005, fostul preşedinte mexican a semnat din partea Mexicului un acord cu SUA şi Canada intitulat Alianţa pentru Securitate şi Prosperitate în America de Nord (ASPAN). Acest acord urma să impună viitorului preşedinte al Mexicului, oricare ar fi fost acela, restricţii severe în politica externă. ASPAN obligă Mexicul să acopere necesarul de energie al pieţei americane şi să se supună legislaţiei SUA în domeniul securităţii. Statele Unite au dreptul, conform acestui acord, să implementeze orice măsură de securitate consideră necesară pe teritoriul Mexicului.

Audierea candidaţilor la preşedenţie

Conform acordului din 2005, orice preşedinte ar fi fost ales în Mexic, era obligat să respecte interesele SUA. Totuşi, în domeniul petrolier, ASPAN nu dădea cale liberă SUA, compania Pemex fiind controlată de stat. Cinci luni mai târziu, în noiembrie 2005, s-a organizat o „audiţie” cu candidaţii la preşedenţia Mexicului. Câţiva membri ai Camerei de Comerţ a SUA s-au deplasat la Mexico City pentru a participa la această întâlnire.

Toţi candidaţii la preşedenţie au fost întrebaţi dacă vor deschide sectorul energetic mexican (şi în special compania petrolieră naţionalizată Pemex) exploatării americane. Felipe Calderon, candidatul partidului conservator PAN a fost aplaudat la scenă deschisă atunci când a declarat că el va susţine investirea capitalului privat în Pemex şi va slăbi influenţa sindicatelor. El a mai declarat că va susţine programul „lucrătorilor invitaţi” introdus de administraţia Bush pentru a exploata munca imigranţilor şi că va fi de acord cu militarizarea şi securizarea graniţelor. Pe de altă parte, principalul său contracandidat, Andrés Manuel López Obrador, reprezentantul PRD, a spus că nu va accepta riscul investiţiilor străine în Pemex, deşi toate celelalte sectoare vor fi deschise investitorilor străini.

Implicarea SUA în campania electorală

Calderon a câştigat „audiţia”, iar Obrador a fost distribuit ca „dublură”. Fostul ambsador al SUA în Mexic, Jeffrey Davidow, i-a promis acestuia din urmă că „dacă va câştiga alegerile, va avea sprijinul SUA”. Totuşi, când Obrador era de la distanţă favorit în cursa electorală, PAN a fost sprijinit de forţe din SUA şi a lansat o campanie furibundă împotriva acestuia.

Legislaţia SUA interzice influenţarea alegerilor în alte ţări. Şi totuşi, implicarea SUA pentru a asigura succesul candidatului cel mai convenabil pentru interesele SUA, Calderon, a fost consistentă. Campania lui Calderon, precum şi campania anti-Obrador a fost finanţată ilegal de companii precum Wal-Mart şi Halliburton. Clipurile electorale anti-Obrador au fost realizate de firme de PR americane. Consilierii americani pentru alegeri, Rob Allyn şi Dick Morris au fost angajaţi pentru a pune la punct o campanie mediatică al cărei scop era să creeze psihoza că Obrador este comunist.

Fraudarea alegerilor

În ciuda banilor investiţi în campania de denigrare şi a experţilor americani care au pus la punct această campanie, Obrador avea şanse mari să câştige alegerile. Pentru a asigura succesul candidatului dorit de SUA, s-a recurs la fraudarea alegerilor.

Printre metodele folosite se numără inclusiv campania electorală purtată ilegal de fostul preşedinte Vicente Fox (asemănător cu ceea ce a făcut Ion Iliescu la alegerile din 2004 din România). Conform legislaţiei mexicane, interferenţa partidului de guvernământ este un motiv suficient pentru anularea alegerilor. Presa şi în special emisiunile radio au fost suprasaturate de reclame şi clipuri agresive la adresa lui Obrador, finanţate de companii americane.

La acestea s-au adăugat fraudele electorale, sute de cazuri documentate şi raportate de observatorii internaţionali: numărarea greşită a voturilor, dispariţia unor saci cu buletine de vot etc. În cele câteva circumscripţii în care s-a refăcut numărătoarea voturilor s-a confirmat manipularea rezultatelor în favoarea lui Calderon. În mass-media şi în special la posturile TV s-a reuşit muşamalizarea ştirilor privind fraudarea rezultatelor alegerilor, dar totuşi scandalul politic era iminent.

O gafă care spune multe

Câtă vreme încă nu se anunţase oficial rezultatul alegerilor şi încă erau mari frământări în Mexic, George Bush face o gafă politică semnificativă: îl sună personal pe Calderon pentru a-l felicita pentru câştigarea alegerilor. Ziarele din SUA anunţă şi ele faptul că alegerile din Mexic au fost câştigate de Calderon. În final, acesta a fost declarat totuşi câştigător, în ciuda faptului că alegerile ar fi trebuit, de fapt, invalidate. Banii şi influenţa SUA şi-au spus cuvântul, iar poporul mexican a fost privat de dreptul de a avea un preşedinte ales democratic, care să apere interesele ţării.”[1]

SURSE

  1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=5197
  2. Foto: deesillustration.com

Departamentul Național de Informații (DNI)

Departamentul Național de Informații (DNI) este o organizație neguvernamentală fără personalitate juridică. Departamentul Național de Informații (DNI) a fost înființat la data de 15 august 2013.

You may also like...