SUA au organizat lovitura de stat din Guatemala (1954)

Lovitura de stat din Guatemala din 1954 si patru decenii de razboi civil

Poate ca cel mai cunoscut exemplu in acest sens este al Guatemalei. In vara lui 1944, generalul pro-american Jorge Ubico este inlaturat de la putere in urma unei insurectii a studentilor, intelectualilor si a ofiterilor nemultumiti de regimul sau. Dincolo de politicile sale represive, el concesionase sute de mii de hectare corporatiei americane United Fruit Company pentru a-si asigura sustinerea Washingtonului.

In anii ce au urmat indepartarii lui Jorge Ubico, presedintii alesi democratic ai Guatemalei au implementat un numar de reforme sociale, urmarind totodata improprietarirea taranilor prin exproprierea pamantului concesionat. Nemultumiti de politicile liberale, magnatii guatemalezi au reactionat, acuzandu-l pe ultimul dintre presedinti, Jacobo Arbenz, de simpatii comuniste, sperand intr-o implicare a Statelor Unite.

Totodata, United Fruit Company s-a aflat in spatele unei campanii de denigrare a acestuia, starnind in presa americana zvonuri legate de asa-zisele eforturi ale presedintelui Arbenz de a impune un regim de factura sovietica in Guatemala.

Cuprinsi de „panica rosie” a epocii McCarthy, s-a reusit destul de usor manipularea opiniei publice din Statele Unite, incat interventia in tara central-americana nu a intampinat obstacole. Presedintele Eisenhower a redus ajutorul financiar si volumul schimburilor comerciale, cu repercusiuni economice grave pentru Guatemala si slabind din interior pozitia lui Arbenz.

Serviciile secrete americane il racoleaza pe colonelul Carlos Castillo Armas, un ofiter guatemalez exilat in Statele Unite si pe 18 iunie 1954, conducand un grup de mercenari, a intrat clandestin in Guatemala cu scopul de a-l inlatura pe Arbenz. Fortele navale ale Statelor Unite sunt desfasurate in apele teritoriale ale Guatemalei, iar aviatia americana incepe un bombardament al obiectivelor cheie ale tarii.

In acest context, confruntandu-se si cu revolta propriilor ofiteri, inspaimantati de zvonurile unei posibile invazii a trupelor americane, presedintele Arbenz decide sa nu prelungeasca inevitabilul si isi depune mandatul. Puterea este preluata de colonelul Carlos Castillo Armas, inaugurand patru decenii de dictaturi militare, toate primind consimtamantul Washingtonului.

S-a trecut la eliminarea disidentilor politici si la reprimarea populatiei, in unele cazuri mergand pana la genocid. Raspunsul guatemalezilor nu s-a lasat asteptat. In intreaga tara s-au inchegat miscari de rezistenta, iscandu-se un razboi civil care a durat zeci de ani si in urma caruia au murit mai mult de 200.000 de oameni.

Luptele nu au incetat decat dupa ce Statele Unite s-au erijat in rolul de mediator al conflictului si au cerut guvernului militar incheierea unei paci cu factiunile rebele si intoarcerea la democratie, tocmai in 1996.

Sursa: https://ziare.com/international/america/paradoxul-democratiei-americane-interventiile-armate-ale-sua-in-tarile-latine-documentar-1309908

Foto: Internet

Donații