Telurul a fost descoperit pentru prima dată, în zăcămintele minelor de aur din Transilvania, la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Unul din cele mai bogate zăcăminte ale metalului rar a fost exploatat în Munţii Metaliferi, în Săcărâmb Unul dintre marile zăcăminte de telur din lume a fost exploatat în Munţii Metaliferi, la Săcărâmb.
Numit în trecut şi „aurum problematicum”, metalul de culoare alb-argintie, foarte sfărâmicios, poate fi utilizat pentru obţinerea unor aliaje în industria metalurgică, dar şi în industria energetică, aero-spaţială, militară, auto şi IT. Învelişul primei bombe atomice ar fi fost realizat din telur, potrivit unor istorici.
Minele de aur din Săcărâmb, locul celui mai bogat zăcământ de telur, au fost înfiinţate la mijlocul secolului al XVIII-lea. În deceniile următoare au devenit foarte profitabile, dar nu datorită telurului, considerat mai puţin util, în trecut, ci a aurului.
„În veacurile XVIII şi XIX, minele de aici au fost considerate cele mai rentabile din Europa. De la deschiderea lor, în anul 1748, până în 1876, deci în 128 de ani, au dat o producţie de 40.423 de kilograme de aur, în valoare de 25.000.000 de florini”, scria publicistul Ion Rusu Abrudeanu, citând rapoartele oficiale ale epocii, în volumul „Aurul românesc. Istoria lui din vechime până azi” (1933). Din Săcărâmb au fost extrase de aproape două ori mai mult telur şi argint, potrivit estimărilor unor oameni de ştiinţă.
Rămăşiţele minelor de la Săcărmâmb, închise la mijlocul anilor 2.000, împânzesc locurile de la poalele Dealului Calvaria Mare, conul vulcanic cu formă piramidală, din măruntaiele căruia au fost scoase de-a lungul timpului cantităţi impresionante de aur, argint, dar şi metale rare ca telurul, kreneritul, muthmannitul, săcărâmbitul (nagyagit), petzitul şi silvanitul.
La poalele dealului, o mulţime de guri de mină, din diferite epoci, au fost astupate cu beton, pentru ca nimeni să nu se mai poată aventura în galerii. Localnicii şi-au ridicat casele şi bisericile pe versanţii şi în văile din împrejurimile fostelor exploatări, iar înfăţişarea pitorească a aşezării a rămas aproape neschimbată faţă de cea din ilustratele secolului al XIX-lea.

Sursa: https://adevarul.ro/locale/hunedoara/aici-fost-cea-mai-bogata-mina-telur-metalul-rar-aurul-aflau-cantitati-mari-inima-transilvaniei-1_6217a2555163ec4271662185/index.html
Foto: Internet
Citiți și...

Surprinzătoarele asemănări dintre Sarmizegetusa Regia și Stonehenge

Comoara lui Decebal din Transilvania

La CIA se vorbea de moartea lui Nicolae Ceaușescu. Enigmatica ședință, cu 3 ani și 3 zile înainte de execuția de la Târgoviște

Spionii PSI nu pot fi descoperiți de către oamenii normali, dar pot fi descoperiți de către oamenii cu puteri paranormale

Comoara din Munții Rodnei - o apă alcalină care conține coloizi de aur și argint

10 poveşti despre comorile din Ardeal: marele secret al lui Decebal, râpa cu galbeni şi blestemul de moarte al aurului

Câţi bani a primit Iuliu Maniu de la guvernul britanic ca să-l aresteze pe Ion Antonescu. Istoria loviturii de stat gândite de Winston Churchill în România

Roșia Montană - obiectiv de spionaj pentru CIA

Tunelul de sub oraşul Satu Mare

Pădurea Baciu – Lumi invizibile, întâlniri cu entități misterioase și alte întâmplări stranii

"Călcâiul de la Aiud", un obiect din aluminiu, vechi de 250.000 de ani, descoperit în 1973, în Aiud


Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.