„Călcâiul de la Aiud”, un obiect din aluminiu, vechi de 250.000 de ani, descoperit în 1973, în Aiud

Distribuie!

„„Călcâiul de la Aiud” îi intrigă pe oamenii de știință: Obiect de origine extraterestră sau oamenii primitivi erau mult mai evoluați decât credem noi?

O descoperire importantă a stârnit controverse atât în România, cât și în străinătate. Călcâiul de la Aiud rămâne, de peste 40 de ani, un mister. În 1973, pe Malul Mureșului, într-o carieră de pietriș au fost descoperite trei obiecte învelite în pietriș întărit, iar experții au confirmat că aceeșe corpuri erau fosile de oseminte provenite de la mastodonți vechi de aproximativ un milion de ani, în timp ce al treilea corp părea o armă cu care oamenii primitivi ar fi vânat, informează descopera.ro.

Analizele de laborator de la Institutul de Fizică Atomică din Măgurele au afirmat că aliajul era compus din 90% aluminiu, staniu și alte 11 materiale. Învelit într-un strat de 10 cm de pietriș solidificat, obiectul a fost datat inițial ca fiind de acum 100.000 de ani. Oficial, aluminiul a fost obținut în laborator în 1825 de către fizicianul Hens Christian Orted. Un alt factor ce adâncește misterul aliajului este stratul de oxid de aluminiu depus pe suprafața acestuia. În general, obiectele de aluminiu oxidează complet, iar grosimea stratului protector era de jumătate de centimetru, ceea ce înseamnă că este mai vechi de 100 de ani.

„Călcâiul de la Aiud” a fost trimisă și în Elveția, unde a fost datată de acum 250.000 de ani. ,Acesta are o lungime de 20 de centimetri şi o grosime de 7 centimetri, iar pe parţile laterale obiectul prezenta urme ale unor lovituri repetate. Fapt ce sugerează că obiectul a făcut parte dintr-un sistem funcţional,” a precizat George Cohal, director executiv în cadrul Asociaţiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospaţiale Neindentificate (ASAFN).

Au existat nenumărate ipoteze despre sursa de proveniență a călcâiului de la Aiud. Unii cercetători chiar consideră că obiectul ar putea fi de origine extraterestră.”[1]

SURSE

Citiți și...

Uriaşii din Piatra Craiului şi Munţii Perşani

Gloria, prima platformă românească de foraj marin

Kosonii de aur

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Regatul lui Burebista - scurt istoric

Falerele ritualice de argint din tezaurul dacic descoperit la Lupu (jud. Alba)

Romanii au luat din Dacia aur în valoare de 4,6 miliarde de euro

Spionii paranormali ai generalului Ilie Ceaușescu

Trei lucruri mai puţin cunoscute despre Biserica Neagră din Braşov. O statuie misterioasă, clopot de peste şase tone şi o orgă unică în Europa

Situl arheologic de pe Măgura Şimleului, din Sălaj, este situl cu cea mai mare densitate de tezaure dacice din ţară, după Sarmizegetusa. 15 tezaure dacice au fost descoperite acolo, cel mai important fiind un tezaur de argint descoperit în 1986, care cântăreşte peste două kilograme