4 August 1919 – Armata Română a intrat în Budapesta. Intervenția anticomunistă a Armatei Române în Ungaria

Distribuie!

„La 21 martie 1919, puterea în Ungaria a fost preluată de comuniștii conduși de Béla Kun. Forțele comuniste maghiare au atacat atât noul stat Cehoslovacia, cât și trupele române din Transilvania, în speranța de a ocupa Transilvania. La 11 decembrie 1918 s-a creat Comandamentul trupelor din Transilvania, comandant de corp fiind numit generalul Traian Moșoiu, iar ulterior generalul Gheorghe Mărdărescu.

La 4 august 1919 armata română a intrat în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alți generali ai armatei fiind Demetrescu, Holban, Traian Moșoiu și locotenent-colonelul Ion Antonescu. A fost cucerită capitala, Budapesta, Béla Kun a demisionat și regimul comunist a fost înlăturat. La 14 noiembrie 1919, armata română a părăsit Budapesta, care a rămas sub conducerea armatei naționale ungare. La 16 noiembrie 1919, Horthy a intrat în Budapesta și și-a stabilit centrul comandamentului la hotelul Gellért.

La 25 februarie 1920, armata română a părăsit teritoriul Ungariei la cererea Antantei.

Istoria consemnează fapte mai mult sau mai puțin cunoscute. Trecutul României nu scapă de această stare de fapt și, alături de eliberarea Moldovei de trupele rusești, trecute sub stindardul revoluției bolșevice sau dejucarea unui plan militar ruso-maghiar, ambele la finele Primului Război Mondial, ocuparea Budapestei este un alt episod. Un episod care le-a urmat pe cele două. Astăzi se împlinesc 96 de ani de când, în cel mai propriu mod, România a pus bocancul pe gât Ungariei.

La 21 martie 1919, puterea în Ungaria a fost preluată de comuniștii conduși de Béla Kun, care au șicanat trupele române din Transilvania, în scopul multisecular al maghiarilor: ocuparea provinciei.

La 11 decembrie 1918 s-a creat Comandamentul trupelor din Transilvania, comandant de corp fiind numit generalul Traian Moșoiu, iar ulterior generalul Gheorghe Mărdărescu, care a și ocupat într-un final capitala Ungariei.

Armata maghiară a atacat la Tisa, la mijlocul dispozitivului de așezare al trupelor române, în dimineața zilei de 20 iulie, după un intens foc de artilerie. Au atacat cu șapte divizii, având alte două de rezervă. Prin ordinul general de operaţiuni al armatei române, din 30 Iulie, Brigada a IV-a a intrat în compunerea Diviziei II-a cavalerie, prevăzîndu-se, după trecerea Tisei, pentru fiecare brigadă, un sector separat, acela al Brigadei a IV Roşiori cu direcţia generală Sud-Vest. A doua zi, brigada IV Roşiori termină trecerea la Tissa-Köre la 24, şi ajunge la Psz. Hayzonghios, unde se găseşte proprit escadronul de descoperire şi un batalion de infanterie ce luptase cu inamicul.

Pe 2 august maghiarii se aflau deja în retragere, iar pe şoseaua dintre Alberty şi Czegled se fac peste 3.000 de prizonieri şi 4 baterii de diferite calibre, mai multe autocamioane şi unul blindat, potrivit memoriilor colonelului Gheorghe Rusescu.

La 3 august, trupele române erau deja la periferia Budapestei și au demarat negocierile, iar colonelul Rusescu a fixat un ultimatum: „Le-am făcut cunoscut că voi veni chiar eu, fixându-le că dacă pînă la orele 20 tratativele nu vor fi terminate bombardez oraşul!”

„Consiliul cedează! Şi la ora 20:00 (8 seara) un ofiţer de legătură ungur este trimis cu ordinul meu ca trupa să intre în oraş! La cazarmă am primit defilarea trupei. Apoi am revenit în oraş şi am luat cartier la hotelul „Dunapalota” (Rietz) la care erau ofiţeri italieni şi francezi”, se mai arată în memoriile colonelului.

Pe 4 august sosesc la Budapesta delegațiile franceză și britanică.

La 4 august 1919 armata română a intrat în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alți generali ai armatei fiind Demetrescu, Holban, Traian Moșoiu și locotenent-colonelul Ion Antonescu. A fost cucerită capitala, Budapesta, Béla Kun a demisionat și regimul comunist a fost înlăturat. Ocupația românească a capitalei a durat până la 14 noiembrie, același an, care a rămas sub conducerea armatei naționale ungare. La 16 noiembrie 1919, Horthy a intrat în Budapesta, iar la 25 februarie 1920, armata română a părăsit teritoriul Ungariei la cererea Antantei.

„Sus opincă, jos papuc / Eu până la Pesta mă duc”

Cântecul popular din acea perioadă este descris de generalul Marcel Olteanu, fost guvernator al Budapestei în timpul ocupaţiei româneşti a Ungariei. Versurile cântecului „Sus opincă, jos papuc / Eu până la Pesta mă duc” a apărut iniţial în cartea sa “Huzarul negru”, 1926, şi a fost preluat în reeditarea cărţii generalului Gheorghe Mărdărescu.

…Şi-au intrat trupele noastre în Budapesta la începutul lunii august 1919. Palatul Parlamentului maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vânători. Şeful gărzii de la intrarea principală era sergentul Iordan, un oltean de la Craiova, potrivit de stat, negru, uscat şi foarte vioi. Deasupra palatului a văzut Iordan cum fâlfâia în vânt flamura ungurească, roşu-verde-alb. Faptul acesta nu l-a supărat prea tare, dar nici nu i-a plăcut… Dându-şi capela pe ceafă şi scărpinîndu-se după ureche şi-a zis: “Să dau jos steagul unguresc şi să pun fanionul de la companie?… Asta ar şti şi madama de la popota domnilor ofiţeri s-o facă…(…) Dar am să chibzuiesc în aşa fel ca să rămână de pomină şi să fie şi talpa României răzbunată…Zis şi făcut. Chemând pe căprarul Bivolaru, s-au suit în norii Budapestei şi au coborât steagul în lungul sforii, drept la jumătatea steajerului şi, luând apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs şi a pus-o drept căciulă în capul steajerului, lăsându-i nojiţele s-atîrne-n vânt. Şi aşa a fâlfâit multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui…”, se arată în cartea generalului Mărdărescu.

Budapesta fost singura capitală inamică ocupată de un stat din Antanta în cursul primului război mondial, considerînd războiul româno-ungar din 1919 ca parte a acestuia, sau consecinţă imediată a lui, iar meritul armatei române este imens, ţinând cont că în toată istoria modernă România a dus războaie doar în coaliţie, această acţiune militară fiind singura în care România a acţionat singură, fără aportul aliaţilor. Cu atât mai importantă apare victoria românească, cu cât România, în acea perioadă, ducea un război pe două fronturi, al doilea front fiind în est, pe linia Nistrului, împotriva bandelor bolşevice care făceau dese incursiuni în Basarabia, încercând să răscoale populaţia şi să reia teritoriul dintre Prut şi Nistru.

Căderea Budapestei a pus capăt unui regim bolșevic în centrul Europei și a consfințit crearea României Mari.

Marius Florian VASILE”[1]

SURSE

  1. https://www.flux24.ro/4-august-1919-armata-romana-a-intrat-in-budapesta-interventia-anticomunista-a-armatei-romane-in-ungaria/
  2. Foto: flux24.ro

Departamentul Național de Informații (DNI)

Departamentul Național de Informații (DNI) este o organizație neguvernamentală fără personalitate juridică. Departamentul Național de Informații (DNI) a fost înființat la data de 15 august 2013.

You may also like...