„Dacii erau înalţi şi robuşti, purtau plete lungi şi bărbi, iar iarna îşi acopereau trupul cu piei. Femelie dace erau frumoase, în simplitatea lor, cu chipuri expresive. Purtau aplice şi bijuterii din aur şi bronz. Astfel au fost înfăţişaţi strămoşii daci în mărturiile istorice şi ilustraţiile monumentale, păstrate până în prezent.
Puţini dintre călătorii străini care au ajuns în trecut în provinciile istorice ale României au avut dubii că oamenii locului, întâlniţi în peregrinările lor prin satele româneşti, ar fi fost alţii decât descendenţii poporului lui Decebal, înfăţişat în scenele de pe Columna împăratului Traian. Istoricul Vasile Pârvan a realizat una dintre cele mai elaborate descrieri ale înfăţişării şi portului dacilor, în lucrarea „Getica – Ο protoistorie a Daciei”, publicată în 1926.
Descrieri asemănătoare au fost publicate şi de istoricul Hadrian Daicoviciu în volumul „Dacii”, apărut pentru prima dată în 1965, la Editura Ştiinţifică. Înalţi, cu ochii albaştri La descrierile portului dacilor, publicate de istorici, au contribuit ilustraţiile de pe Columna lui Traian şi de pe monumentul triumfal de la Adamclissi, precum şi statuetele unor daci, provenite din arta romană şi descrierile lor din vechime.
“Înalţi şi robuşti, bărbaţii daci aveau, în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaştri şi părul blond-roşcat. Oamenii de rând purtau părul retezat pe frunte şi lăsat în plete destul de lungi pe umeri, ceea ce le-a şi atras numele de comati — „pletoşii”; la dacii nobili (tarobostes, pileati) e mai greu de stabilit portul părului din pricina căciuliţei din lână (pileum) pe care o purtau ca semn distinctiv al rangului lor. În orice caz, şi unii şi alţii purtau mustăţi şi barbă bogată, potrivite cu foarfecele”, îi descria Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii.”[1]
SURSE
O străveche profeție despre Dacia
Secretele oamenilor cu capete alungite care au trăit printre strămoşii noştri
9 Mai - Ziua Independenței de Stat a României
Telurul provenit de la Zlatna – singurul element chimic din Tabelul lui Mendeleev descoperit în România
Comorile dacilor de la Malaya Kopania
Misterele Braşovului: Piramidele de la Şona, de lângă Făgăraş
Carte - document. Misterul moaştelor Sfântului Ioan Botezătorul: cum au ajuns ele în România şi unde se află acum?
Izvorul cu „apă vie” din Munţii Apuseni
William Schiller, arheolog american: "Civilizația s-a născut acolo unde trăiește astăzi poporul român, răspândindu-se apoi atât spre răsărit cât și spre apus, acum 13-15.000 de ani"
Emmanuel de Martonne: "Voi, românii, sunteţi daci, pe aceştia ar trebui românii să-i cunoască mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă"
Uriașii și tezaurele din Munții Apuseni
Peștera Coiba Mare din Munții Apuseni și misterele din subteran
Citiți și...
Izvorul cu „apă vie” din Munţii Apuseni
William Schiller, arheolog american: "Civilizația s-a născut acolo unde trăiește astăzi poporul român, răspândindu-se apoi atât spre răsărit cât și spre apus, acum 13-15.000 de ani"
Peștera Coiba Mare din Munții Apuseni și misterele din subteran
9 Mai - Ziua Independenței de Stat a României
Misterele Braşovului: Piramidele de la Şona, de lângă Făgăraş
Secretele oamenilor cu capete alungite care au trăit printre strămoşii noştri
Carte - document. Misterul moaştelor Sfântului Ioan Botezătorul: cum au ajuns ele în România şi unde se află acum?
O străveche profeție despre Dacia
Telurul provenit de la Zlatna – singurul element chimic din Tabelul lui Mendeleev descoperit în România
Emmanuel de Martonne: "Voi, românii, sunteţi daci, pe aceştia ar trebui românii să-i cunoască mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă"
Comorile dacilor de la Malaya Kopania
