„Pe fostul teritoriu al dacilor liber, mai exact în Oarța de Sus, județul Maramureș, pot fi observate o serie de tumuli, de mari dimensiuni, cu forme conice sau piramidale. S-au făcut investigații arheologice prin care s-a determinat că este vorba despre mormintele fostelor căpetenii dacice care au dominat aceste ținuturi în perioada antichității.
Din păcate, așa cum se întâmplă de obicei în România, s-a venit, s-a constatat și… s-a abandonat. Bulgarii în schimb, o nație pe care ne place să o blamăm cu orige prilej, au reușit să facă din „Valea regilor traci” (un complex similar celui din Oarța de Sus) un obiectiv turistic extrem de apreciat.
Comparația dintre necropola din Maramureș și Valea Regilor din Egipt este puțin forțată. Cu toate acestea, pe dealurile din preajma Oarței de Sus există zeci de morminte piramidale, construite special pentru conducătorii dacilor liberi. Cei 31 de tumuli atestă faptul că civilizația dacă nu era nicidecum atât de înapoiată precum au prezentat-o cronicarii romani. Mai mult decât atât, sunt dovada faptului că dacii aveau ingineri capabili de realizări tehnice deosebite încă din mileniul cinci Î.Hr…
Spre exemplu, măsurătorile efectuate în cazul unuia dintre tumuli a arătat că înălțimea acestuia este de 10 metri deasupra solului, având totodată o adâncime de șase metri în subteran. Cercetări arheologice veritabile au fost făcute, prin 1980, doar la unul dintre tumulii dacici. Din păcate, asemeni piramidelor egiptene, nici mormântul regelui dac nu a scăpat de lăcomia jefuitorilor. Este mai regretabil faptul această primă încercare de explorare a tumulilor dacici a rămas, până în ziua de astăzi și ultima.”[1]
SURSE
- http://www.voceatransilvaniei.ro/valea-regilor-daci-din-maramures-locul-care-zeci-de-piramide-asteapta-sa-fie-dezgropate/
- Foto: maramureș.transilvania-localități.ro
Comorile Romaniei sunt raspandite prin Muzeele Europei
Agatârșii, strămoșii dacilor, care au trăit în Transilvania
Marile Taine ale Pământului Românesc
Sfinxul din Maramureș. Misterele capului de dac care veghează din Cheile Tătarului
Jurnalul lui Ion Antonescu referitor la lovitura de stat din 23 august 1944
Băile Herculane, o staţiune plină de istorie
Barbara Deppert Lippitz, arheolog german: “România este singura țară din Europa care își are scrisă istoria în propriul ei aur”
Poetul Mihai Eminescu era fascinat de civilizaţia geto-dacică şi a fost printre primii intelectuali români care a încercat ”restaurarea” originii dacice abandonată de Şcoala Ardeleană în detrimentul demonstrării originii latine şi descendenţei romane a poporului român
În anul 2004, o echipă de scafandri specializaţi în arheologie subacvatică au făcut unele cercetări în largul Mării Negre pentru a căuta vestigiile scufundate ale vechiului oraş Callatis
Trei lucruri mai puţin cunoscute despre Biserica Neagră din Braşov. O statuie misterioasă, clopot de peste şase tone şi o orgă unică în Europa
Agartha şi Trezirea Spirituală a Românilor
Misterul scrierii de pe o lespede din Munţii Buzăului
Citiți și...
Agartha şi Trezirea Spirituală a Românilor
Comorile Romaniei sunt raspandite prin Muzeele Europei
Sfinxul din Maramureș. Misterele capului de dac care veghează din Cheile Tătarului
Barbara Deppert Lippitz, arheolog german: “România este singura țară din Europa care își are scrisă istoria în propriul ei aur”
Marile Taine ale Pământului Românesc
Jurnalul lui Ion Antonescu referitor la lovitura de stat din 23 august 1944
În anul 2004, o echipă de scafandri specializaţi în arheologie subacvatică au făcut unele cercetări în largul Mării Negre pentru a căuta vestigiile scufundate ale vechiului oraş Callatis
Băile Herculane, o staţiune plină de istorie
Trei lucruri mai puţin cunoscute despre Biserica Neagră din Braşov. O statuie misterioasă, clopot de peste şase tone şi o orgă unică în Europa
Agatârșii, strămoșii dacilor, care au trăit în Transilvania
Poetul Mihai Eminescu era fascinat de civilizaţia geto-dacică şi a fost printre primii intelectuali români care a încercat ”restaurarea” originii dacice abandonată de Şcoala Ardeleană în detrimentul demonstrării originii latine şi descendenţei romane a poporului român
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.