Tehnologia pe baza căreia sunt construite și funcționează OZN-urile
„O revistă științifică din Canada a prezentat un studiu pe care mai mulți cercetători canadieni l-au efectuat cu privire la tehnologia pe baza căreia sunt construite și funcționează OZN-urile.
O primă concluzie se referă la existența unui câmp de propulsie controlat prin gravitație. Fizica modernă nu poate explica modul de funcționare a unui astfel de câmp, un mister pe care oamenii de știință încearcă să-l înțeleagă. Luând în considerare această ipoteză, s-ar putea explica distanțele uriașe pe care OZN-urile le parcurg în spațiu.
Viteza uriașă, accelerarea sau oprirea bruscă se pot realiza numai cu ajutorul unei forme de energie excepționale. Niciun metal cunoscut de omenire nu rezistă la astfel de viteze.
O altă problemă ridicată de acești cercetători este cea legată de lipsa oricărui sunet în momentul zborului, lipsește acel bang supersonic, care ar fi trebuit să producă un zgomot.
O altă problemă este cea legată de pilotaj. Ce forță inteligentă poate pilota un astfel de angrenaj complex? OZN-urile își schimbă culorile, forma, probabil, în funcție de viteză sau de alți parametri, cum ar fi un viraj la 90 de grade.
Omenirea a fost interesată de zborurile cu propulsie gravitațională sau antigravitațională. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, specialiștii naziști au realizat un aparat de zbor care utiliza electromagnetismul în sistem de propulsie. Proiectul s-a numit Die Glocke, Clopotul.
În aprilie 1945, naziștii au executat 60 de oameni de știință care au participat la acest proiect. Se dorea ca cei care au realizat acest proiect să moară, pentru că astfel secretele proiectului nu puteau ajunge la aliaţi. Cu toate acestea, obiectul zburător care avea formă de clopot a dispărut. Trupele americane l-au transportat în SUA.
Scriitorul polonez Igor Witkowski descria în una din cărțile sale că atunci când clopotul era activat, în raza de acțiune la 200 de metri, cristale se formau în țesuturi, sângele se transforma în gel, plantele se descompuneau într-o substanță uleioasă.
Potrivit scriitorului, în timpul testelor, cinci dintre cei șapte oameni de știință au murit. Witkowski a mai spus că a primit aceste informații de la un ofițer SS.
Experimentul a fost realizat pe coasta Mării Barents, unde au fost descoperite niște inele uriașe în care era așezat clopotul, care trebuia să îndoaie gravitația și să formeze găuri de vierme, prin care să se poate călători. Naziștii descoperiseră o forma de propulsie excepțională. Cum au descoperit-o, rămâne un mister.”[1]
SURSE
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.