Apusenii au, pe lângă potenţialul turistic, şi unul economic foarte important. Aici se află unele dintre cele mai mari zăcăminte de aur şi cupru din Euopa. Cuprul este exploatat la Roşia Poieni, lângă Roşia Montană, de aproape 40 de ani. Aici, în Dealul Piciorului, s-a construit o uzină şi s-a săpat un munte de unde se exploatează anual milioane de tone de material.
Uzina şi cariera de pe muntele de aproape 1000 metri altitudine dintre Roşia Montană şi Lupşa au fost un alt proiect megalomanic al economiei planificate din perioada comunistă. Sate întregi au dispărut pentru a face loc acestor investiţii şi, mai ales, iazului de decantare a sterilului de la Valea Şesii. Cu toate acestea însă, explotarea minieră de suprafaţă a dat de lucru la mii de oameni din zonă. Pe vremea comunistă circa 5.000 de persoane lucrau la Roşia Poieni. În prezent numărul acestora este de 10 ori mai mic.
Explotarea efectivă a carierei a început în anul 1978, iar producţia de cupru a demarat în 1983. Este cel mai mare zăcământ diseminat de cupru şi aur din România, rezervele sale reprezentând 65% din totalul cantităţii de cupru din ţară. Este estimat la 900.000 de tone, lucru care permite continuarea exploatării pe o perioadă de cel puţin 20 de ani. Mina produce minereu din care se pot extrage aproximativ 5.000 de tone de cupru pe an, fiind exploatată de compania de stat Cupru Min.
Cariera are forma unei pâlnii cu o adâncime de 360 de metri, respectiv 24 de trepte a câte 15 metri înălţime fiecare. Această distanţă de drum în spirală pe care se ajunge până în fundul gropii cu ”lei mecanici” parcă nu se mai termină. De sus, maşinile de zeci de tone par jucării. Abia jos, lângă ele, când ajungi să îţi compari înălţimea cu diametrul roţilor mastodonţilor de fier, îţi dai seama că tu eşti de fapt furnică. Cantitatea de zăcământ care se exploatează aici a făcut ca la Roşia Poieni să fie folosite cele mai mari utilaje de transport, săpat şi încărcat din România.
Unele dintre acestea pot transporta la o singură cursă peste 100 de tone de minereu. Maşinile uriaşe au computer de bord care arată tot timpul ce încărcătură se pune în basculă şi care este consumul de combustibil. Exploatarea produce, pe lângă cupru, milioane de tone de rocă seacă neinteresantă economic. Aceasta trebuie degajată din crater şi este vărsată peste marginea carierei, în trei halde. Cei trei noi munţi, care modifică geografia locului, deşi lipsiţi de condiţiile necesare vieţii, s-au îmbogăţit în ultimii trei ani cu o vegetaţie atipică zonei: mesteceni şi ciulini. Suprafaţa uriaşă a carierei face ca această să fie vizibilă chiar şi din satelit.
Sursa: https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/cariera-uriasa-de-la-rosia-poieni-craterul-sapat-1677893.html
Foto: Internet
Dacia Hiperboreeană - misteriosul ținut al unei civilizații fascinante
Originea tezaurelor fabuloase prădate de Traian în Dacia. Cum au explicat savanţii bogăţiile aproape ireale în aur
Misterul Tăblițelor de Aur de la Sinaia
Surprinzătoarele asemănări dintre Sarmizegetusa Regia și Stonehenge
Sfinxul din Maramureș. Misterele capului de dac care veghează din Cheile Tătarului
Jurnalul lui Ion Antonescu referitor la lovitura de stat din 23 august 1944
Cine sunt moţii? Răspunsul scriitorului Ioan Slavici: „Cea mai nobilă parte a poporului român”
Enigma semnelor străvechi de pe Muntele Goia, în Carpații Răsăriteni
Istoria ancestrală a României
Descoperire arheologică uriaşă într-o pădure din Gorj: matriţă folosită de geto-daci pentru turnarea monedelor
Munții Buzăului: Cerul de la Bozioru – numit de localnici „cerul straniu“ – este primul lucru care atrage atenţia şi învăluie întreaga zonă într-o aură de mister – un albastru intens, ieşit din comun, pare să domine în anumite perioade din zi cerul de deasupra satelor dosite prin văi, ferite dintotdeauna de orice urmă de poluare
Vârful Omu, muntele cu nume de om
Citiți și...
Dacia Hiperboreeană - misteriosul ținut al unei civilizații fascinante
Surprinzătoarele asemănări dintre Sarmizegetusa Regia și Stonehenge
Misterul Tăblițelor de Aur de la Sinaia
Munții Buzăului: Cerul de la Bozioru – numit de localnici „cerul straniu“ – este primul lucru care atrage atenţia şi învăluie întreaga zonă într-o aură de mister – un albastru intens, ieşit din comun, pare să domine în anumite perioade din zi cerul de deasupra satelor dosite prin văi, ferite dintotdeauna de orice urmă de poluare
Originea tezaurelor fabuloase prădate de Traian în Dacia. Cum au explicat savanţii bogăţiile aproape ireale în aur
Jurnalul lui Ion Antonescu referitor la lovitura de stat din 23 august 1944
Vârful Omu, muntele cu nume de om
Enigma semnelor străvechi de pe Muntele Goia, în Carpații Răsăriteni
Sfinxul din Maramureș. Misterele capului de dac care veghează din Cheile Tătarului
Descoperire arheologică uriaşă într-o pădure din Gorj: matriţă folosită de geto-daci pentru turnarea monedelor
Cine sunt moţii? Răspunsul scriitorului Ioan Slavici: „Cea mai nobilă parte a poporului român”
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.