Şinca Veche este un străvechi sat românesc de la poalele Făgăraşilor care a avut cândva patru biserici, trei de lemn şi una din piatră, în prezent păstrându-se doar biserica de piatră, care este şi cea mai veche

Distribuie!

„Munţii Făgăraşului. Şinca Veche este un străvechi sat românesc de la poalele Făgăraşilor care a avut cândva patru biserici, trei de lemn şi una din piatră, în prezent păstrându-se doar biserica de piatră, care este şi cea mai veche. Aceasta a fost construită pe locul unui străbun loc sacru despre care cercetatorii spun că are o vechime uluitoare de circa 7.000 de ani.

Cu toate că există numeroase voci care afirmă că biserica a fost unul dintre primele locuri de cult creştin din Dacia, o parte a specialiştilor atrage atenţia asupra inscriptiilor necreştine de pe unul dintre pereţii altarului. Conform preotului Silvestru Popovici, din Şinca Veche, acest perete face parte din biserica interioară, din peşteră, care a fost în mare parte distrusă de către cei care au săpat de-a lungul veacurilor în căutare de comori.

Aura de mit a acestui loc este alimentată de unele mărturii ale oamenilor despre apariţii inexplicabile de sfere de lumină, cruci şi semne stranii. Pe unul dintre pereţi se mai poate observa o sculptură a unui cap de dac, cu barbă, plete şi cuşmă.

Alţii spun că aici, în prejma marilor sărbători religioase, se aud coruri care cântă într-o armonie aparent nepământeană. Toţi cei care au auzit corul din altă lume au fost frapaţi de faptul că, deşi muzica părea bisericească, iar cuvintele se auzeau clar, nu reuşeau să desluşească sensul lor. Termenii nu sunau româneşte şi totuşi nu păreau străini de limba româna arhaică, motiv pentru unii să creadă că versurile erau în limba dacă.”

Sursa: https://adevarul.ro/locale/buzau/misterele-muntilor-romaniei-triunghiul-bermudelor-muntii-olteniei-disparitii-uluitoare-muntii-buzaului-tuneluri-secrete-paranormale-bucegi-1_5504159d448e03c0fd8bad24/index.html

Foto: Internet

Citiți și...

Minele din jurul comunei Rodna au îmbogăţit mai mulţi nobili maghiari din Transilvania şi chiar domnitori, care au profitat de bogăţiile din Munţii Rodnei

Gugulanii sunt urmașii dacilor

Poetul Mihai Eminescu era fascinat de civilizaţia geto-dacică şi a fost printre primii intelectuali români care a încercat ”restaurarea” originii dacice abandonată de Şcoala Ardeleană în detrimentul demonstrării originii latine şi descendenţei romane a poporului român